Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Mare Tranquillitatis – de Katja Millay

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.1/10 (14 votes cast)

 

MARE TRANQUILLITATIS

de Katja Millay

 

Titul în engleză: The sea of Tranquility

Număr pagini: 458

An apariţie: 2012

Editura Epica

Traducere: Adrian Deliu

Listă cărţi Katja Millay – clic

 

Sunt impresionată plăcut de această carte. O am de pe la începutul anului acesta şi de atunci tot stă pe lista priorităţilor, dar am tot amânat-o. Am greşit şi abia acum recunosc. Mi-a plăcut mult pentru că este o carte tristă, te face să meditezi, să simţi acele evenimente, să trăieşti acţiunea prin pielea personajelor. Scriu şi meditez pentru că a avut un anume impact asupra mea şi mi-e greu să-mi găsesc cuvintele. Poate unora li s-a părut banală sau lipsită de sens şi interes, dar m-a marcat suferiţa celor doi adolescenţi, dorinţa Nastyei să se autodistrugă, faptul că Josh nu mai credea în fericire s.a.m.d.

Eroul a fost excepţional. Josh a rămas singur pentru că moartea a fost mereu în preajma lui şi i-a furat persoanele cele mai dragi. De aceea a dus o viaţă ciudată faţă de a altor băieţi de vârsta lui. M-a impresionat scena în care el vorbeşte despre cunoscuţi care veneau să aducă mai mereu caserole cu mâncare, să mai afle o bârfă, relaţia pe care o are cu o fată, apoi relaţia pe care şi-o contruieşte cu Nastya, faptul că nu-i cere nimic mai mult decât îi oferă ea, că o protejează, că merge mai departe în ciuda evenimentelor nefaste din viaţa lui. L-am iertat chiar şi atunci când a făcut o mare, dar mare greşeală. Cam în ultimul sfert de carte, dar nu dezvălui nimic.

Eroina este destul de ciudăţică. După ce că a fost distrusă fără voia ei, acum căuta să se „ucidă”, să nu mai rămână nimic bun în ea. Cred că asta înseamnă să nu ai pe cineva aproape cu care să vorbeşti şi să te înţeleagă… începi să faci greşeli. Şi ea a făcut nişte greşeli şi l-a rănit (prosteşte) mai ales pe Josh. Nu mi-a plăcut că a lăsat să se interpreteze anumite lucruri la adresa ei, dar nici nu o s-o judec pentru asta. Mi s-a părut aiurea şi interesant în acelaşi timp că refuza să vorbească, iar această idee am întâlnit-o recent într-o altă carte.
Mi-a plăcut cartea şi chiar nu m-am aşteptat la o astfel de minune. Este scrisă atât din prisma lui Josh, cât şi a ei, ca un fel de jurnal – că tot îi plăcea ei să scrie. O să risc şi o s-o recomand 🙂 .

Lectură plăcută!

FM,

 

 

Descrierea cărţii:

Îşi redobândise controlul asupra mâinii, cât de cât, şi probabil putea să mai cânte ceva la pian, dar niciodată nu avea să mai fie ca înainte. Din cele douăzeci şi şapte de oase de la mână, douăzeci şi două i-au fost afectate, în rest erau plăcuţe şi şuruburi care-i furase graţia mâinii şi implicit a muzicii. Îşi dorise să urmeze Conservatorul şi prin muncă îşi strânsese banii pentru studii. Încă îi mai avea, dar nu a mai ajuns acolo din cauza celui care i-a răpit totul. Nastya Kashnikov era în ultimul an la liceu şi îşi dorea să treacă timpul cât mai repede şi să nu i se afle trecutul atât de întunecat şi de dureros. Îşi jurase că într-o zi avea să-l găsească pe cel care i-a furat identitatea şi că avea să-l facă să plătească, ucigându-l chiar cu mâna ei stângă.

Josh Bennett este coleg cu Drew, Clay şi Nastya, dar ca şi ea, are un trecut dramatic. Credea în Dumnezeu, dar ajunsese să creadă că-l urăşte din moment ce-i furase bunicii, părinţii şi sora, rând pe rând. Rămăsese singur, lipsit de iubire şi bucurii la cei şaptesprezece ani ai săi. Nu mai avea pe nimeni şi nimic… Asta până în ziua în care o întâlneşte pe Nastya şi treptat se împrietenesc. El dorea să fie lăsat în pace, iar ea era diferită de toţi cei pe care-i cunoscuse, prin prisma faptului că îl înţelegea din priviri, că nu se comporta ca toţi ceilalţi apropiaţi, că şi ea avea un secret bine ascuns şi că refuza cu îndârjire să vorbească. Nastya este o enigmă pentru toţi cei care o întâlnesc. Unii o acceptă, alţii o ignoră, unii profită, dar Josh se apropie prea mult de sufletul ei şi îi permite şi ei să facă acelaşi lucru.

Între Josh şi Nastya s-ar putea spune că apare dragostea, dar realitatea este că între ei se află o prăpastie imposibil de traversat. Dorinţa de autodistrugere este piedica supremă, cea care le înfrânează orice dorinţă şi le fură orice speranţă de fericire. Dar oare vor înceta cu adevărat să mai viseze şi să mai iubească? De ce a ajuns Josh să fie singur şi cum vede viaţa după atâtea necazuri? Ar putea Nastya să schimbe ceva? Dar ce secret ascunde ea? Cine i-a făcut rău şi de ce? O să-i mărturisească lui Josh despre ce este vorba? Ce limite atinge ea şi ce ajunge să facă pentru a ucide orice parte bună rămasă din ea?

 

Nota pe care o acord cărţii: 9,8/10

 

Mare Tranquillitatis-horz

 

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +5 (from 5 votes)
Mare Tranquillitatis – de Katja Millay, 9.1 out of 10 based on 14 ratings

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII


Sectiune comentarii

60 comentarii la "Mare Tranquillitatis – de Katja Millay"

avatar
 
smilegrinwinkmrgreenneutraltwistedarrowshock???cooleviloopsrazzrollcryeeklolmadsad!?ideahmmbegwhewchucklesillyenvyshutmouthroll2orator1eating1lummuzica_2crazyeheart5love87sad_plechallo4palariehallo_10apgandesczecezece_din_zece-??-jperetib=))helpxla_multi_anibere_bereglob_cristallaugh90love_flagimbratisarebat1felicitaribatut_covoarein_gradinallovehaplobarmanhanlodesteptarea*bolnavcalcatyeahpanda1haha1hallogirl10bir1hol1scos_limbacloud9hula1reading5zidbored50sleepnobahdesnice7booksfreez1heart1chicpev1ceai_tare_1hallo3dancingsa_bemhaha2
  (Click ca sa te abonezi via e-mail)  
aboneaza-te la:
Dia
(cititor)
Dia
Votez cartea cu :
     

Mare Tranquillitatis de Katja Millay -- Este o carte profunda, cu o mare incarcatura emotionala. Nu regret ca am citit-o, dar nu stiu in ce masura voi fi tentata sa o recitesc.
Daca vreti parerea mea sincera, cred ca ar fi trebuit sa reduca din numarul paginilor. Eu am fost de nenumarate ori pe punctul de a renunta la ea. Consider ca ar fi putut sa reduca evocarea evenimentului nefericit prin care a trecut Nastya.
Pe scurt, povestea este plina de suferinta. Stiti deja ca este o carte trista, iar personajele lupta cu trecutul care a marcat profund vietile lor.
Nastya a fost atacata cand avea numai 15 ani, iar mana i-a fost distrusa iremediabil. Fostul „copil minune al pianului” isi vede iluziile spulberate si alege sa nu mai vorbeasca deloc, cu nimeni. Se indeparteaza de familie si se muta la o matusa si la o scoala mai indepartata unde spera sa nu fie recunoscuta. Aici il cunoaste pe Josh care o atrage tocmai prin faptul ca si el se tine departe de lume. Cei doi se apropie si incet intre ei se leaga mai mult decat o prietenenie.
Desi povestea are nenumarate puncte forte, un mare minus il constituie atitudinea distructiva a Nastyei. Il indeparteaza pe Josh tocmai cand ar fi trebuit sa si-l apropie mai mult.
Cea de-a doua parte a cartii mi-a placut nespus. In prima parte am considerat ca a batut prea mult apa in piua si a pus accentul pe fantomele trecutului. Actiunea a fost totusi presarata cu mese de duminica animate, petreceri cu mult alcool si miros de rumegus, DAR mi-as fi dorit mai multa dorinta intre cei doi tineri. Inteleg ca nu le era firea sa se comporte altfel, DAR eu tot nu pricep cum doi tineri foarte frumosi nu sunt suficient de atrasi unul de celelalt pentru a se saruta macar, pentru a se atinge mai mult. Asa ca eu consider ca a fost cam trasa de par relatia lor casta. Dormitul impreuna numai in tricou si boxeri, pentru o perioada indelungata, fara absolut niciun instinct mi-a pus serioase intrebari mrgreen
Prima si singura lor noapte impreuna mi-a adus frustrari pentru ca efectiv s-a terminat in lacrimile ei pline de amaraciune si in scuzele lui repetate, desi nu stia Cum sa reactioneze. Ea alege sa se desparta de el si ii rupe sufletul. Am suferit sincer pentru Josh…
Un cuplu interesant il formeaza Drew si Tierney si sunt convinsa ca povestea lor este exploziva, fiind doua caractere tari.
Avand in vedere faptul ca m-a tinut in suspans in partea a doua a cartii, felul in care a descris autoarea gandurile si trairile personajelor si finalul fericit, nota mea este 9. Lectura iti lasa un sentiment de apasare totusi, cel putin mie mi l-a lasat. Te bucuri pentru cei doi si totusi continui sa ramai cu gandul la trecutul lor dureros.

Maria B
(cititor)
Maria B

@Dia: ap

marya_lu_22
(cititor)
marya_lu_22

@Dia: ap yeah

Yulya
(cititor)
Yulya

@Dia:Felicitari Dia,pe mine m-a emotionat tare mult acesta carte si mi-a placut,este o poveste de viata din care am inavatat ceva!In viata poti sa ai totul da la un moment dat soarta ti se poate impotrivi si te loveste din plin si iti ia totul de parca nu ai avut nimic si aici e incercarea cea mare,poti sau nu sa treci peste?

Dia
(cititor)
Dia

Multumesc frumos fetelor! imbratisare

carmen M
(cititor)
carmen M

ap ap ap Frumos, Dia!

charm
(cititor)
charm

@Dia: o analiza atenta si sensibila. ap

Anais
(cititor)
Anais

@Dia:
ap ap ap

erika
(cititor)
erika

Dia, nu sunt un fan al dramelor, dar poate o sa citesc si eu aceasta carte la un moment dat.

di
(cititor)
di

@Dia: este totusi o poveste trista.

Eva
(cititor)
Eva

Am tot amanat sa citesc cartea asta si acum am reusit in sfarsit sa o fac. Cred ca este pacat ca adolescentii nu prea citesc astfel de carti caci ar avea foarte multe de invatat. Este trista, dar pana la urma exista si astfel de povesti triste si important este ca astfel de carti iti dau speranta ca in ciuda atator mari probleme, undeva exista un suflet care te asteapta pe tine ca sa te inteleaga, ca sa te vindece. Triste mi se par povestile in care nu se mai poate face nimic, de genul celei din cartea Trandafiri, dar in aceasta carte chiar regasesti speranta ca orice rau (in afara de moarte) se poate rezolva. Mi-a placut, din cand in cand mai merg citite si astfel de carti. Dar doar din cand in cand.

Maria B
(cititor)
Maria B

@SimonaN: ap
Daca o carte se termina intr-un ton pozitiv, cu promisiunea unui happy end, atunci isi pierde sentimentul de tristete…Numai o carte care te poarta in intreaga gama de emotii este una cu adevarat reusita. Si sunt convinsa ca si aceasta este deosebita -- urmeaza sa ma pronunt dupa ce o voi citi. wink

Maria B
(cititor)
Maria B
Votez cartea cu :
     

MARE TRANQUILLITATIS -- KATJA MILLAY

Daca ar trebui sa caracterizez aceasta carte printr-un singur cuvant, acela ar fi sumbru. Nu exista nuante de gri, doar negru si iar negru. Citind-o mi-a amintit de tinerii emo, care pun accent atat de mare pe propria nefericire, incat nu-si ingaduie sa fie fericiti. Atat de afectata am fost de aceste emotii negative, incat toata ziua am fost pusa pe harta. Daca ar sti sotul meu, ca din cauza cartii am fost atat de uracioasa cu el mi-ar arunca-o pe fereastra! Dar revenind la oile noastre negre, pot afirma ca pana acum nu am considerat o carte trista daca se termina cu happy end. Dar la aceasta trebuie sa fac o exceptie, pentru ca desi s-a terminat cu happy end, mie nu mi-a lasat satisfactia unuia. Mi s-a parut o exagerare. Nu vreau sa fiu insensibila dar m-as fi asteptat ca Nastya sa fi fost abuzata sexual la o varsta frageda ca sa adopte o astfel de atitudine. Din fericire nu a fost asta, desi trauma ei nu este neglijabila. Probabil ca si eu as fi vrut sange pentru sangele meu, dar trauma ei nu explica nevoia de autodistrugere si autosabotare. Iar alegerile ei au fost neinspirate. Prima data pentru ca a ales sa nu vorbeasca -- nici macar nu a putut striga dupa ajutor, desi era cat pe ce sa fie violata. Apoi pentru faptul ca respingea dragostea familiei -- care de altfel ar fi ajutat-o in procesul de vindecare. Insa cel mai tare m-a enervat consumul ei de alcool -- care i-a afectat reflexele si toti acei ani de antrenament au fost inutili cand trebuia sa conteze cel mi mult.
Si nici cu Josh nu mi-e rusine! Imediat ce a fost parasit de Nastya, s-a aruncat in bratele unei taraturi. O singura data a avut si Nastya nevoie sa fie salvata iar Josh era dat disparut in actiune (cele care ati citit-o, stiti la ce ma refer). Stiu ca este dureros sa fi martor la disparitia membrilor de familie, dar sa nu-ti asumi nici un risc te face nedemn de dragoste.
Consider ca din nou s-a exagerat si cu latura psihologica a carti cu atatea descrieri interminabile a gandurilor negre si a furiei. De multe ori am avut senzatia ca-mi scapa ceva si reveneam la paragraful precedent doar ca sa-mi dau seama ca de fapt dialogul nu a avut cursivitate. Ah, si sa nu mai pomenesc de traducere! Nu mi-a placut, a fost severa si fara nici un pic de savoare. Iar ‘pana mea’ m-a exasperat la culme. Chiar nu a gasit o alta varianta mai potrivita sau originala pentru cuvantul cu F?!
Nastya este o minciuna. Nimic la ea nu este adevarat. Nici machiajul si nici hainele neadecvat de provocatoare si vulgare. Nici macar numele! Este o enigma care nu doreste a fi rezolvata. Nu tanjeste dupa vindecare sau dragoste. Razbunarea este tot ce-si doreste. Pentru ca, cu doar trei ani in urma, viata ei si viitorul ei i-au fost furate. Si niciodata nu vor putea fi recuperate. Acel punct de cotitura din viata ei, si-a lasat amprente adanci asupra ei, lasand-o retardata emotional. Iar acum nu mai are nimic de pierdut. Si nimic de gastigat. Sau asta e ceea ce credea ea, pentru ca desi nu cauta dragostea, ba mai mult o respingea cu cruzime, dragostea a gasit-o. Iar ea nu a fost pregatita pentru ea!
Josh este o persoana foarte trista. Moartea a bantuit de ani intregi in familia lui, rapindu-i copilaria si siguranta si caldura propriei familii. Tot ce vrea e sa fie lasat in pace. Pentru ca nu doreste sa jeleasca si alte morti inevitabile. Insa unele persoane pur si simplu nu se lasa indepartate cu usurinta. Drew si familia lui l-a ‘adoptat’ desi el nu dorea asta. Apoi ciudata nou venita la scoala ii bantuie garajul si gandurile neincetat. Dar e ok, pentru ca nici el nu este chiar normal.
Impreuna cauta salvarea (mantuirea) si vindecarea, dar aceasta relatie este toxica pentru ei. Mai ales pentru ca sunt atat de multe intrebari nerostite si cu atat mai multe explicatii nespuse. Insa la un momet dat sunt nevoiti sa puna cartile pe fata si sa accepte ca nu sunt in regula, dar vor fi candva. Trebuie doar sa-si gaseasca Marea de Liniste!
Nota 8,8!

carmen M
(cititor)
carmen M

yeah

Maria B
(cititor)
Maria B

carmen M -- imbratisare

dovis
(cititor)
dovis

@Maria B: imi place foarte mult comentariul tau -- tonul sigur, raspicat si critic.
nu am citit cartea si am refuzat sa am de a face cu ea de cand a aparut pentru ca nu m-a atras.
si tu si SimonaN sunteti razboinice -- nu in sensul de bataioase, ci mai de graba aveti o siguranta si o seriozitate care imi plac mult si totodata ma amuza -- parca va e ciuda ca respectiva lucrare v-a dezamagit si va vine sa va luati la harta cu autoarea chic

Maria B
(cititor)
Maria B

dovis -- cateodata nu numai cu autoarele ci si cu persoanele care nu vad lucrurile la fel ca noi. :laugh50: Dar ca fapt divers, acest blog m-a ajutat foarte mult sa-mi exprim parerile clar si raspicat. Nu ca as fi avut probleme cu asta si inainte, dar fiind o persoana nesigura pe propriile forte, nu am indraznit sa mi le asum si sa cred in ele.

Dia
(cititor)
Dia

@Maria B: Multumim Maria B pentru ca ne-ai impartasit impresiile pe care ti le-a lasat aceasta carte. Este o carte trista, dar eu cred ca merita citita.
Lectura placuta in continuare!

Maria B
(cititor)
Maria B

Dia -- trista si prea sumbra (cu riscul sa ma repet de muuulte ori) dar nici mie nu-mi pare rau ca am citit-o. Ti-am recitit recenzia si am constatat ca amandurora ne-a lasat cam aceeasi impresie … dar a impresionat multe alte persoane. Asta dovedeste din nou cat suntem de diferite.

erika
(cititor)
erika

@Maria B: Te felicit Maria pentru comentariu si sa stii ca si eu am o mare retinere in a citi cartea asta, nu stiu de ce imi inspira durere gandesc

Maria B
(cititor)
Maria B

erika -- mie nu mi-a frant inima, deloc. Si nu din cauza ca as fi insensibila, doar ca nu e chiar stilul meu … Deci curaj, pentru ca poate tie iti va inspira speranta unui nou inceput.

Anais
(cititor)
Anais
Maria B
(cititor)
Maria B

Anais -- hallo

Eva
(cititor)
Eva

@Maria B: Mie mi-a placut tare mult cartea asta! chic Nu suntem deloc pe aceiasi lungime de unda zilele astea. chic
Mi-a placut mult si am trait alaturi de personaje fiecare nefericire de a lor. M-au impresionat si m-am bucurat mult pentru ei ca s-au regasit unul pe altul ca sa isi vindece ranile reciproc.
I-am recomandat cartea si fiicei mele, a citit-o si i-a placut. Cred ca adolescentii au multe de invatat din cartea asta. E bine sa stie unde se ajunge atunci cand nu se iau deciziile corecte dar si ca oricat de lovit de soarta esti sau te consideri ca ai fii, exista speranta si vindecare.

Maria B
(cititor)
Maria B

SimonaN -- am mai citit si alte carti asemanatoare, dar autoarele nu au transformat totul intr-o poveste sumbra si intunecata, unde aproape nici o raza de speranta nu strabate negura durerii. Pot sa fac fata acestor carti atata timp cat finalul este plin de speranta, dar din nefericire aceasta carte nu mi-a lasat aceasta impresie.

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.