Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Cand dragostea asteapta – de Johanna Lindsey

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

CÂND DRAGOSTEA AŞTEAPTĂ

de Johanna Lindsey

 

 

Cumpara cartea Cand dragostea asteapta

Titlul în engleză: When love awaits

Număr pagini: 248

An apariţie: 1986

Editura Alma/Litera

Traducere: Alexandru Maniu

Listă cărţi Johanna Lindsey – clic

 

Categoric, Johanna Lindsey se numără printre autoarele mele favorite. Nu m-a dezamăgit deloc nici cu această carte şi în ciuda faptului că a fost o carte cu puţine pagini – lucru care m-a făcut să mă întreb dacă sunt suficiente pentru o poveste captivantă. A avut destul de multă acţiune şi a fost ademenitoare, captivantă. Încă de la început luăm la cunoştinţă, neînţelegerile şi ura dintre Leonie şi Rolfe. Din punctul meu de vedere, o carte în care personajele principale nu se înţeleg, în care apar discuţii aprinse între ele – mici războaie, mai apare şi o amantă la care el nu pare dispus să renunţe, ba chiar şi un copil… sunt ingredientele ideale pentru o poveste care să te determine să o citeşti pe nerăsuflate. Aşa s-a întâmplat şi în „Când dragostea aşteaptă”. Am avut parte de o căsătorie între două personaje îndrăgostite, dar nu a fost suficient ca să fie fericite, ba chiar au dus o luptă continuă. Rolfe avea o amantă pe care refuza să o ducă înapoi la curte după ce el s-a căsătorit, Leonie se supără, amanta are grijă să bage zâzanie, aşa că fericirea şi dragostea trebuie să mai aştepte.

Amelia a fost un personaj pe care l-am urât, nu pentru că avea acea legătură cu  Rolfe, ci pentru că minţea şi juca murdar ca să-l păstreze pe Rolfe doar pentru ea. Rolfe a fost tare prostuţ şi spun asta pentru că pica în toate plasele Ameliei, dar a fost bun, iubitor, posesiv şi fermecător cu Leonie. Mi-a plăcut că nu a fost un soţ rău cu ea, ci a avut răbdare şi a încercat tot timpul să o păstreze lângă el şi chiar şi-a dat repede seama că o vrea în casa lui şi nu Pershwick. De Leonie mi-a părut rău că a avut parte de o mamă vitregă rea, un tatăl alcoolic, dar şi că a trebuit să accepte căsătoria cu Rofle în urma unei crunte bătăi. Rolfe, pentru că o iubea atât de mult şi nu a suportat ideea că a fost bătută, a luat o anumită măsură, dar o să descoperiţi când o să citiţi cartea.

Un lucru m-a scos din pepeni la această carte :chic: , şi anume că Rolfe afla întotdeauna ultimul ce se întâmpla în jurul lui. Treaba asta m-a ţinut ca pe ace tot timpul. Recomand această carte pentru că este o lectură plăcută, încărcată de intrigă, romantism, suspans şi prezintă două personaje principale de care vă îndrăgostiţi cu uşurinţă, dar şi o poveste de dragoste încâlcită şi un conflict ce pare interminabil.

 

Anglia, 1176

Leonie de Montwyn nu-l putea avea la inimă pe noul ei vecin, Rolfe d’Ambert cunoscut şi sub numele de Lupul Negru, pentru că el comitea cruzimi faţă de ţăranii de pe moţia ei. După moartea mamei, tatăl ei s-a recăsătorit, a devenit alcoolic, iar ea s-a retras la Pershwick. Localnicii de aici o îndrăgesc pe Leonie şi i-ar îndeplini orice ordin, iar atunci când încep să se comită tot felul de fapte care par să-l deranjeze pe Lupul Negru, el vine cu o idee „măreaţă”, cerându-i regelui acordul pentru căsătoria dintre el şi Leonie. Regele consimte că această căsătorie ar fi benefică pentru ambele tabere, aşa că îşi dă acordul şi astfel, tânăra Leonie află în pragul nunţii că urmează să fie mireasă. Încercând să se împotrivească, descoperă că tatăl ei a pus pe cineva să o bată fără milă până acceptă să se prezinte în faţa altarului.

Şi-ar fi dorit să se căsătorească altfel, cu un alt tip de bărbat, dar acum era căsătorită cu un bărbat dur, neînfricat, luptător, încăpăţânat. Spre satisfacţia ei, Rolfe are o amantă la care nu este dispus să renunţe, iar după noaptea nunţii petrecută cu Leonie, aceasta din urmă avea să se retragă la Pershwick, numai că… el îşi dă seama că o vrea în viaţa lui şi că locul ei este în casa lui. Dar cum ar putea Leonie să se întoarcă în casa lui şi să trăiască alături de Amelia, amanta lui? Cum ar putea să-şi împartă bărbatul cu o altă femeie? Cum se înţeleg cele două femei? De ce nu renunţă Rolfe la Amelia? Ce simte pentru amnta lui? Dar pentru soţia sa? Ajung cele două la un compromis sau Rolfe face o ultimă alegere între ele?

 

Nota pe care o acord cărţii: 9,5/10

 

[poll id=”32″]

 

Cand dragostea asteapta-horz

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII


Participa si tu la comentarii:


  1. Frumoasa carte intr-adevar, de nota 10 chiar. Mi-au placut amandoi cu povestea lor de dragoste, iar Leonie s-a descurcat de minune intr-o noua casa, a sotului. A preluat fraiele gospodariei, a descoperit furturile administratorului, i-a salvat viata sotului. Dar nici el nu s-a lasat mai prejos, cucerind si prin viclenie multe cetati inamice. Am citit-o chiar foarte repede.

  2. elenacristina :

    Am trăit în tensiune până am terminat cartea. Doamne!, cât au putut să mă enerveze Rolfe şi Leonie. Rolfe, pentru că aşa cum ai subliniat şi tu FM, afla ultimul ce se întâmpla în jurul lui, dar şi pentru încăpăţânarea lui şi pentru faptul că refuza să-i spună deschis lui Leonie ce avea pe suflet. Leonie, m-a enervat, pentru că a crezut minciunile spuse de Amelia şi pentru faptul că interpreta tot ceea ce-i spunea Rolfe şi pentru că nu aştepta să termine acesta ce avea de spus, iar ea se şi repezea să tragă câte o concluzie greşită.
    Tatăl ei a fost un personaj foarte slab, care nu mi-a plăcut deloc. Iar pe Judith şi pe Amelia le-am urât de la bun început. Am rămas nelămurită în privinţa sorţii lui Judith, nu am aflat cum se termină totul pentru ea – chiar eram curioasă să văd ce a păţit! :devil2:
    Nota mea este 9,5.

    • @elenacristina: Judith cred ca luat o bataie zdravana de la sotul ei (o merita si doar i se mai intamplase cand sotul era treaz). Iar tatal lui Leonie sper ca si-a revenit din viciul sau si s-a apropiat de fiica sa si a devenit un bunic foarte bun.

    • Cred că tensiunea a avut la bază tocmai faptul că el afla ultimul şi de aici porneau o parte dintre conflicte. Numai Amelia a fost vinovată de nervii mei de ieri :chic:

    • @elenacristina: :yeah:

  3. Aseara nu am rezistat tentatiei, si am inceput sa citesc cartea. Pt. inceput, atat cat am citit mi-se pare f.buna cartea.Are actiune chiar din primele pagini, ritmul este rapid, si ai aceea sezatie ca vrei sa continui sa o citesti ca sa afli ce se mai intampla. Credeti-ma , eram f. obosita, mi-se inchideau ochii, dar parca nu-mi venea sa las cartea- vroiam mai mult, si asta din cauza actiunii alerte. Nu este un subiect complicat, dar paradoxal este o poveste simpla-dar dezvoltata. Cred ca pe parcurs voi trece prin diferite stari (enervare, emotie, curiozitate), insa asta este farmecul unei carti, cand te face sa o traiesti. Nu stiu de ce dar ..Lupul negru” si micuta Leonie, imi aduce aminte de,, Regatul Viselor”. Sper sa o pot termina pana maine si sa va spun o parere si mai ambla despre carte. Pana acum este f.f.buna si imi place tare.

  4. @Fara Miere: Intr-adevar Amelie a fost foarte modesta, ca si cum asta ar fi rolul ei: sa se ocupe de casa, dar pe ascuns ca sa nu-si supere sotul. Oare cate femei nu sunt asa si in ziua de azi?

  5. Ma enerveaza intrigile, ma fac foarte tensionata …. Sper sa-mi placa, daca nu macar este o carte subtire si o voi termina repede 😉

    • elenacristina :

      @Maria B: Dacă suferi cu inima, îți propun să n-o citești! Cartea asta îți provoacă palpitații.

    • Gasesc eu ceva sa-mi canalizez nervii … Unghiile mi le-am ros inainte de operatie, deci trebuie sa-mi gasesc alta indeletnicire …. :chic:

    • @Maria B:Tocmai ca intrigile dintr-0 carte, tensiunea in care stai si astepti sa vezi ce se mai intampla…face cartea sa fie frumoasa. :hula1:

  6. Foarte frumoasa recenzia FM :ap: . Ai scris-o atat de frumos, incat m-a convins sa o citesc cat de curand. Contrar a ceea ce a scris MariaB ,exact cum ai punctat tu, are toate ingredientele pt. a te captiva cartea!

    • Anca,inca nici nu am apucat s-o citesc, deci n-am cum sa contest nimic. Mi-am exprimat parerea despre intrigile intortocheate. Cateodata ma prind alteori ma scot din sarite. De aceea nu ma uit la telenovele…. Dar din cartile citite pana acum de JL, intrigile tesute de personajele negative, nu m-au scos din sarite. Revin cu o parere dupa ce o citesc….

    • Anca, weekendul acesta să citeşti şi cartea aceasta, dar şi „Daruri periculoase”.

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.