Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Cand inima dicteaza – de Johanna Lindsey

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

 

CÂND INIMA DICTEAZĂ

de Johanna Lindsey

 

 

 

Titlul în engleză: When Passion Rules

An apariţie: 2011

Număr pagini: 303

Editura Alma/Litera

Traducere: Oana Cristina Butta

 

Încep prin a vă spune că această colecţie a început categoric cu dreptul. Cartea „Când inima dictează” mi-a depăşit aşteptările sau dorinţa „să fie o carte bună”.  Tânjeam după câteva zile după o carte care să mă scoată din realitatea mea şi a meritat aşteptarea. Am intrat în pielea personajelor, am trăit povestea alături de ei, am avut parte de umor, de uşoare ironii, de acţiune antrenantă, iar autorea nu a tras deloc de poveste, ci totul s-a mişcat alert. Seara mea este categoric mai frumoasă acum.

Mi-a plăcut ideea „Alana, prizoniera lui Christoph” şi modul în care s-a desfăşurat relaţia lor. Deşi acţiunea s-a desfăşurat alert, consider că cele două personaje s-au întâlnit la momentul potrivit şi şi-au dăruit dragostea unul altuia tot într-un moment potrivit. Scenele intime nu sunt detaliate pe cât m-aş fi  aşteptat şi cred că lasă cititorul să îşi imagineze scenraiul dorit. Deşi în mod normal aş fi luat acest aspect ca pe un dezavantaj, de această dată aş spune că este un plus pe care-l atribui cărţii – şi asta din cauza modului în care autoarea a relatat scenele în cauză.

Mi-a plăcut cum a evoluat personajul Leonard Kastner – a trecut de la o extremă la cealaltă, iar mai apoi Christoph. Alana a fost mereu o fată puternică, perfect capabilă să se apere singură şi chiar dacă Christoph părea nedemn de încrederea ei, a ştiut că este singurul în care se poate încrede şi o poate proteja.

 

 

Rastibon este angajat de către o persoană anonimă să răpească fetiţa proaspăt născută a regelui Federick al Lubiniei. Regina a murit la doar câteva zile de la naşterea Alanei, iar fetiţa a ajuns în grija doicii Helga, o văduvă tânără şi proaspătă mămică. Rastibon o seduce pe Helga, iar drumul spre fetiţă moştenitoare devine mai uşor.

Soţia şi fiul lui Leonard Kastner au fost ucişi într-un accident, iar el nu a dorit nimic mai mult decât să le răzbune moartea. A fost primul pas în transfomarea lui într-un asasin. Când micuţa Alana apare în viaţa lui, Leonard îşi dă seama că doar el o poate proteja pe fetiţă de cel care dorea s-o ucidă. Îşi schimbă numele în Mathew Farmer, îşi atribuie porecla „Tăticul” şi deşi afirmă că este unchiul fetiţei, el o creşte ca fiind fiica lui şi o iubeşte mai mult decât propria viaţă.

Când Leonard află că regele Federick este pe punctul de a fi dat jos de către susţinătorii fostului rege Ernest, decide să-i mărturisească Alanei ceea ce îi ascundea de 18 ani – originea ei. Ştia că doar ea îşi poate salva tatăl şi vieţilor celor care-i slujeau. Ajunsă la curtea regelui Federick, Alana cere să se întâlnească imediat cu acesta, dar căpitanul gărzilor – Christoph Becker o duce cu zăhărelul până o închide în temniţă. Modul în care el scoate informaţii de la Alana este destul de… aparte şi îndrăzneţ.

Nu vă spun la ce torturi este supusă biata fată 😀 şi vă las să vă bucuraţi de fiecare cuvânt, replică, scenă pe care o s-o întâlniţi în carte. Trebuie să aflaţi ce schimbări a suferit Leonard, Christoph, ce secrete se ascund în spatele fiecărui personaj, dacă este Alana fiica regelui sau a doicii, dacă mama ei mai trăieşte sau nu, dacă Tăticul scapă cu bine după câte a făcut, dacă Alana se căsătoreşte cu soţul ales de rege sau nu, dar şi cine este cel care doreşte moartea Alanei şi a regelui.

 

Nota pe care o acord cărţii: 9+/10

Copertă Iubiri de poveste:

Cand inima dicteaza

Copertă reeditare în colecția Cărți Romantice (cu Libertatea pentru femei):

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

Participa si tu la comentarii:


  1. :avem_talent:

    Mi-a plăcut mult ! Autoarea a știut cum să contureze fiecare personaj, Alana a fost cu adevărat eroina, curajoasă dar atât de sensibilă și vulnerabilă când venea vorba de Chripstoph. 🙂
    Barbar sau nu … dacă Christoph nu era ceea ce e cartea nu mai avea sare și piper, mi-a plăcut tot. A avut și răsturnări de situație, romantism, conversații acide.
    Și eu m-am gândit tot la 9/10 steluțe ! Chiar îmi pare rău că s-a terminat ! 🙁

  2. Mi-a placut foarte mult cartea, desi nu m-ai citisem pana acum vreo carte scrisa de aceasta autoare, mi-a lasat o impresie foarte buna.
    Este o carte captivanta, pe care as reciti-o cu drag oricand 🙂

    • Mulţumesc că ai revenit cu păreri despre cele două cărţi.Eu sper ca în această colecţie să mai descoperim cărţi la fel de plăcute ca cea a Lindsey Johanna.

  3. o carte foarte interesanta.nu am mai citit ceva de genul asta,dar mi-a placut foarte mult.o poveste captivanta

  4. Fm ,ce pot sa spun de aceasta carte este ca ma lasat fara cuvinte.Nu mai citisem de mult o asemenea carte ,care ma tinut cu sufletul la gura pana la ultima pagina.Pot sa spun ca am ramas chiar surprinsa cand am crezut ca Alana nu erea fiica regelui ci a servitoarei,nu am banuit ca ar fi minciuna pana nu am ajuns la marturisirea Helgai.Si de tradator la fel, nu o banuiam pe Auberta ci pe nepotul ei Karsten,cum am si spus o carte absolut magnifica si plina de multe surprize.Sper pe viitor sa mai avem parte de aceasta autoare. :avem_talent:

  5. buna fetelor,multumesc pentru informatii.de la voi ma inspir pentru titlurile cartilor ce urmeaza sa le citesc.colectia actuala este binevenita mai ales ca sunt autoare noi(exceptand Julie Garwood din care am citit cateva);acum citesc cand inima dicteaza…si urmeaza Martora NB(alternez historical cu actual)….astept noutati.lectura placuta!

    • Bună, Liliv!

      Ne bucurăm că ne citeşti şi te aşteptăm şi pe tine cu păreri legate de cărţile pe care le citeşti + o notă pentru fiecare.

      Lectură plăcută!

  6. Buna dimineata!
    Sunt singura care voi face nota discordanta de la aprecierile pozitive asupra cartii. Nu mi-a placut in mod deosebit, mi s-a parut chiar infantila in unele momente si am citit-o destul de greu, chiar am vrut sa renunt la un moment dat. Este singura carte pe care am citit-o a autoarei J.L. si nu stiu daca voi mai citi ceva, desi voi ati aratat ca mai sunt doua carti traduse la noi. Desi personajul Alana se vrea puternic mie nu mi-a lasat decat impresia ca e incapatanata, uneori chiar pana la extrem si, desi sunt de acord ca tara ei era cam inapoiata, cred ca pentru a atinge scopul pentru care se afla acolo era necesar sa afle mult mai multe pentru a putea schimba in viitor ceea ce era de schimbat. Cat priveste personajul masculin Christoph, lasand la o parte faptul ca in cea mai mare parte a cartii comportamentul sau lasa de dorit, a fost creionat chiar mai puternic decat regele, facea cam ce il taia capul.
    Un alt lucru care mi-a creat impresia de infantilitate a fost faptul ca Alana a fost lasata sa mearga singura, neprotejata sub nici o forma, la curte. Faptul ca, initial rapitorul apoi protectorul ei, Leonard, un om altfel calit de viata, nici macar nu a anticipat faptul ca timp de 18 ani ar fi putut sa apara alte impostoare care sa ravneasca la „functia” de printesa si mostenitoare mi-a lasat un gust amar.
    Dupa cum vedeti sunt singulara in aprecierile negative. Chiar daca este fictiune si scopul este de a ne relaxa imi place sa citesc ceva inteligent si, din pacate, aceasta carte nu intruneste cerintele mele.
    Cartea din 30 mai nu am apucat sa o citesc, iar pe cea din 6 iunie nici nu am cumparat-o pt ca nu a ajuns la noi in oras. Sper sa o achizitionez din alta parte.
    Mai am putin si termin Martora de N.R., insa pana la sfarsitul saptamanii nu cred sa mai pot citi mare lucru pt ca voi fi plecata la un seminar care imi va ocupa in totalitate zilele ce urmeaza.
    Va doresc lectura placuta!

    • Bună dimineaţa, Carmen!

      Eu sunt extrem de curioasă ce părere ai avea despre cartea „Patimile iubirii” de Stephanie Laurens.

      Dupa cum vedeti sunt singulara in aprecierile negative.

      Sunt la fel de binevenite ca şi cele pozitive.

    • @carmen: total de acord cu tine, si pe mine m-a cam dezamagit cartea… un pic infantila, un pic exagerata, un pic cam prea rocamboleasca…

    • Buna, Vera!
      Eu am citit cartea acum cateva luni, de fapt cand a aparut si imi mentin parerea. De altfel, am luat si celelalte carti ale autoarei aparute in colectia „Iubiri de poveste”, dar pana acum nu m-am incumetat sa le citesc pentru ca nu m-a impresionat stilul autoarei. Dar le voi citi la un moment dat. Oricum sunt in urma rau cu aceasta colectia in ceea ce priveste lectura, pentru ca au aparut mereu carti mai bune. Iar recomandarile fetelor au avut prioritate.

    • Carmen, am mai citit una de ea, chestia este ca am fost in priza pana am terminat-o, dar daca nu citeam acum recenzia lui Fara Miere, nu mai stiam nimic despre ea…
      Nu pot sa zic ca m-am sfortat nici la povestea Alanei sa o termin, are „vână” la scris, dar are o imaginatie cam prea întortocheată, sau, ca sa mă repet, cam prea tip rocambole (doar ca aia era scrisa in alte timpuri, si am gustat tipul atunci).

    • Nu ma deranjeaza imaginatia prea bogata, daca e pusa frumos in pagina, ceea ce nu face autoarea.

    • Apropos – cum e „Din nou la pamberley”? N-am avut niciodata curajul sa citesc o continuare scrisa de altcineva la o carte care mi-a placut mult… cred ca mi-era teama de o posibila dezamagire. Asa ca n-am citit nici continuarea la Pe aripile vantului, nici la Rebecca, nici la Mandrie si prejudecata. (mint, am citit continuarea la Vantul prin salcii :)) :)) , daca se pune)

    • Inca nu am terminat-o, dar este dezamagitoare. Imi propusesem sa o termin azi, dar nu stiu daca voi reusi pentru ca mereu apare neprevazutul, dar imediat ce o termin vin cu o parere. Ce pot sa spun e aceea ca, asa cum s-a intamplat si la Scarlett, autorii din zilele noastre care fac astfel de continuari (in speranta ca vor atrage cumparatori, zic eu) nu pot sa surprinda eficient acel ceva al autorilor originali. E imposibil si prin prisma faptului ca atunci exista un al mod de aprivi relatiile sociale si convenientele. Poate fi citita cand nu ai ceva mult mai bun.

    • Te aşteptăm cu o părere finală. Lectură plăcută!

    • Merci, FM!

    • Vera – nici să nu te stresezi să le citeşti. Nu se ridică la nivelul celor dintâi şi nu cred că trebuia să vină X şi Y să facă o continuare.

    • Adevar graita-i, FM! Dat eu am picat „in pacat” si o sa o termin sa-mi pot spune parerea si, daca va tine cineva cont de ea, sa nu piarda vremea asa ca mine.

    • Din păcate, sunt de aceeași părere cu tine, Carmen.
      Am citit cartea de puțină vreme, dar am tras de ea câteva zile să o pot continua/ termina. Este cam infantilă povestea, a doua jumătate a cărții mai merge, îți stârnește curiozitatea. Și eu am mai cumpărat o carte scrisă de această scriitoare și mă uitat la carte ca la nu stiu ce, nu-mi vine să mă ating de ea.

    • Este singura carte a autoarei pe care am citit-o, desi le-am luat pe toate, dar m-a dezamagit. Fetele le-au citit si pe celelalte, dar eu nu ma pot pronunta inca asupra lor. Am citit alte carti din aceasta colectie, de autoare foarte bune – Teresa Medeiros, de exemplu – iar ale Johanei Linddsey le-am pasat de colo-colo. Inca nu ma atrage ideea de a citit celelelta carti, in conditiile in care sunt altele mult mai bune si autoare care scriu mult mai bine.

    • Îmi pare rau ca nu ti-a placut cartea, Carmen! :yeah:

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.