Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Cartea de pe noptiera si OFFTOPIC (11)

Thanks

Participa si tu la comentarii:


  1. Dupa o noapte de Linda Howard
    Faith Devlin are varsta de 11 ani, provine din cea mai neagreata familie din micul orasel Prescott – mama si sora mai mare isi vindeau trupul, tatal si fratii erau betivanii orasului, doar Faith era diferita, la fel si fratiorul mai mic, Scottie, bolnav incutabil. Mai mult, Faith este indragostita iremediabil de Gray Rouillard, fiul in varsta de 19 ani a celui mai bogat si influent om din oras si din tinut.
    Desigur ca, pt Gray Faith nu exista decat ca fiica femeii cu care se culca tatal lui, dar vedea si ca este diferita de ceilalti membri ai familiei ei.
    Faith avea ceva deosebit, parul de un roscat inchis, o coama bogata si frumoasa, un ten de portelan inca de la acea varsta frageda.
    Cum dragostea la 11 ani este ceva irepetabil Faith si chiar daca stia ca Gray nici nu o vedea? ea nu rata nici o ocazie sa-l urmareasca si sa se bucure de privelistea unui tanar frumos si sanatos, care inca juca fotbal.
    Si uite asa trec inca 3 ani? iar in vara anului cand Faith avea 14 ani mama ei si tatal lui Gray dispar intr-o noapte si toata comunitatea e convinsa ca au fugit impreuna.
    La fel si Gray, care, proaspat absolvent al facultatii, lucra la firma familiei, iar dupa disparitia tatalui sau, intr-un acces de furie si sprijinit de politistii locali, in miezul noptii, alunga din oras familia Devlin. Dintre toti ii parea rau pt Faith, dar nu a facut nimic sa nu fie alungata si ea.
    Printr-o intamare fericita, Faith si Scottie ajung in pladament la o familie buna, care are grija de ei, iar dupa moartea lui Scottie, cateva luni mai tarziu dupa izgonirea din Prescott, doar de Faitj, pe care o ajuta sa urmeze si o facultate.
    Dupa un mariaj terminat la mai putin de un an de la cadatorie si dupa ca ajunge proprietara unei agentii de turism, Faith afla ca de fapt mama ei nu fugise cu tatal lui Gray si nu-l mai vazuse din noaptea plecarii din Prescott.
    Firesc, si-a pus intrebarea ce s-a intamplat cu fostul amant al mamei sale, iar singura cale de a afla era sa se intoarca in Prescott, lucru pe care Faith il face.
    Din momentul intoarcerii ei in orasul natal Faith starneste valuri peste valuri, iar cel mai afectat este Gray pt ca, desi isi dorea sa nu fie tulburata vista mamei si surorii lui, mai mult o dorea pe Faith.
    Intre ei creste cu fiecare pagina o pasiune mistuitoare si salbatica , iar in cele din urma ajung iubiti.
    Totusi trecutul nu-i lasa in pace si, in cele din urma bomba este detonata, iar vietile multora sunt date peste cap.
    Adevarul iesit la iveala pe ultimele pagini ale cartii, chiar daca l-ai banuit tot sperai sa nu fie asa.
    Urmarind firul acestei povesti de dragoste, asistam si la alte adpecte ale vietii unor familii, cu bune si cu rele.
    Cand vedem la televizor cate un caz social in care victime sunt copiii, ne suparam pe autoritati ca nu fac nimic. Partial avem dreptate, dar atunci cand parintii, care ar trebui sa aiba grija de copiii carora le-au dat viata nu o fac pt ca sunt niste egoisti si egocentrici si nu urmaresc decat propria placere, vinovatia neingrijirii copiilor lor le apartine.
    Iar astfel de cazuri ca al lui Faith sunt foarte multe in toate societatile civilizate. Asta pt ca Faith era singura din familie care se ocupa de gospodarie, de fratiorul ei Scotgie, de pregatit mancarea si toate de la o varsta foarte mica.
    Faith este insa o luptatoare si isi depaseste conditia cu putin ajutor, este o fire voluntara si incapatanata, devotata lucrurilor si oamenilor in car crede si-ii iubeste, este ca o stanca, dar nu solitara.
    Desigur, are norocul sa fie iubita de un barbat asemenea ei, care nu o vede la cei 26 de ani ai ei ca pe un membru al familiei Devlin, ci ca pe o femeie frumoasa, ambitioasa si hotarata in tot ce face.
    Finalul poate parea previxibil, dar autoarea l-a creat atat de placut, conform caracterului celor doua petsonaje.
    Daca nu ati citit cartea v-o recomand cu placere, va veti deleta cu o lectura grozava.
    Nota maxima si abia astept sa citesc si restul cartilor autoarei, pe care le am, dar pana acum nu le-am citit.

    • @carmen M:Carmen,iti multumesc ca mi-ai dat prilejul sa-mi reamintesc aceasta frumoasa carte,pe care si eu o recomand cu tot dragul! :zece_din_zece: :yeah:

    • Cu mare placere, Yulya! :yeah:

    • @carmen M: :ap: :ap: :yeah: Multumim pentru recenzie si recomandare. Cine stie, poate o sa citesc o carte de Linda Howard asa cum o fac cu Amanda Quick. Imi place la nebunie ”Scandal” :girl10:

    • Claudia Mioara :

      @carmen M: O carte intr-adevar frumoasa!

    • Este o carte frumoasa, bine scrisa.

    • Felicitări pentru recenzie, Carmen! :zece_din_zece: Este o cartea frumoasă, cu o poveste foarte impresionantă.

    • Asa e. Personajele sunt grozave si actiunea nu te lasa sa lancezesti.

    • @carmen M: :yeah:

    • @carmen M: Are un subiect frumos. Multumim, Carmen! :ap:

    • Cu placere, Eva! :yeah:

    • O carte minunata intr-adevar, datorita tie, Carmen, mi-am sapat prin amintiri si am gasit-o si cand te gandesti ca si eu mai am inca carti de-ale autoarei necitite?!!! :gandesc:

    • Ma bucur ca ti-am amintit o carte frumoasa. Daca timpul si finantele ne-ar permite sunt sigura ca nu am rata nici o carte buna. Macar sa apucam sa citim ce avem deja.

    • @carmen M: imi e asa de ciuda cand vad ca aveti si nu ati citit cartile unei scriitoare pe care eu o apreciez atat de mult!
      Dar poate aceasta recenzie sa va deschida pofta pentru ele.
      Felicitari pentru recenzie :ap:

    • Multumesc, Dovis!
      Si eu o apreciez pe scriitoare, pe care am descopetit-o prin intermediul blogului si-mi pare rau ca ziua nu are vreo 72 de ore, din care 60 sa fie alocate cititului :mrgreen: .
      Recunosc, atunci cand am luat cartile Lindei Howard am profitat de o perioada de reduceri, iar de citit nu le-am citit pe toate pana acum din mai multe motive. Dar voi remedia acest lucru in viitorul apropiat.

    • @Lothlorien: Multumesc pt apreciete! E frumoada cartea pe care o citesti, cred ca o sa-ti placa. Daca vei dori si vei putea, nu rata cartile Lindei Howard. Desi contin si povesti de dragoste nu sunt siropoase si, ceea ce-mi place mult si la aceasta autoare, nu te plicriseste cu amanunte numsi ca sa umple niste pagini.

  2. buna seara scumpelor si sper ca acum dupa ce s a dereticat cat s a dereticat savurati ceva dulce sau macar ceva tare ,eu sunt la ultima parte adica ceva tare mi am facut luchior de menta si dap, dap e ca la mama lui ii lipseste culoarea dar la gust le surclaseaza pe restul

  3. Claudia Mioara :

    Pana ne vom revedea… de Renee Collins e o carte altfel!
    Cassandra e o fata nevoita sa ramana toata vara la marginea oceanului, intr-o casa inchiriata cu familia ei. Dar la o petrecere se refugiaza pe plaja. Acolo il intalneste pe Lawrence! Dar afla ca si el sta in aceeasi casa, dar cu diferenta ca se afla in alt timp. El in 1925, ea in 2015! Curiozitatea face sa se intalneasca in fiecare zi si sa se placa. Dar cand un prieten de-al lui moare, chiar atunci cand nu s-a intalnit cu el, fiind cu ea, efectul de fluture face ca si mostenitorul lui din viitor sa nu mai existe! Cassandra se sperie si nu mai vrea sa se intalneasca cu Lawrence, pentru a nu schimba ceva!
    Dar cand se duce la biblioteca afla ca Lawrence va fi ucis chisr pe plaja pe care se intalnesc ei! Din acel moment e un joc contra-cronometru! Ea afla ca unchiul lui are afaceri cu mafia, ba chiar si prietena lui face parte din familia mafiei. Se iubesc, se intalnesc pe furis, totul e romantic, dar n-au nicio sansa sa se vada in alta parte!
    Vor reusi sa impiedice moartea lui? Cine e cel care-i vrea raul? O carte care te pune pe ganduri! Cum ar fi sa te intalnesti cu cineva din trecut si sa ai puterea sa-l salvezi? De ce se intampla totul? O iubire asa de mare are vreo sansa? O carte care-ti ramane in minte! Nota 9!

  4. Camasa lui Hristos – L. C. Douglas:

    M-am gândit foarte mult dacă să postez recenzia acestei cărți. Nu am
    intenția să plictisesc pe mineni cu lecturile mele cu tentă religioasă, dar fiind vorba despre o poveste fictivă și fiindcă ne apropiem de Craciun, m-am decis să scriu câteva cuvinte despre carte și despre personaje.
    Îmi plac foarte mult lecturile despre primii creștini și de aceea am cam epuizat toate cărțile de acest gen. Majoritatea sunt scrise într-un mod simplu, ușor de înțeles și foarte relaxant. Așa stu lucrurile și în Camasa lui Hristos. Acțiunea este foarte lejeră, cu nimic ieșită din tipare, totul este modelat simplu, de la poveste până la personaje. Este o lectură frumoasă, destinsă, înteresantă, și nu îmi pare rău că am citit-o pentru că orice carte îți îmbunătățește bagajul de cunoștințe. Povestea se desfășoară după crucificarea lui Iisus și are în prim plan un ofițer roman, a cărei viață se va schimba radical după ce va asista la răstignirea „învățătorului galilean” Primele capitole m-am plictisit de moarte. Nu găseam altceva decât discuții inutile și descrieri fără rost. Din fericire acțiunea a înaintat și lucrurile au început să mai iasă din starea de monotonie.

    Marcellus Galio fae parte din una dintre cele mai influente familii din Roma. Fiind fiul unui senator a avut parte de o educație aleasă, demnă de un patrician, Întotdeauna a fost admirat pentru curajul sa, loialitatea față de împărat, destoinicia și pentru frumusețea fizică. Era extrem de greu ca într-o lume coruptă să găsești un astfel de tânăr corect, plin de viață și hotărat să realizeze multe fapte nobile. Misiunea pe care o primește, îl conduce în Iudeea, o țară misterioasă plină de răzvrătire și de neliniște. Aici toți evreii se pregătesc pentru Paște, sărbătoarea eliberării lor din Egipt de către Moise. În această perioadă Iisus intră în Ierusalim călare pe un asin, iar apoi este prins de cărturari, judecat și condamnat la moarte. Marcellus este cel care primește ordinul de al răstignii, după care jucând la zaruri îi va căștiga camașa. Întânlirea cu Iisus îi lovește pe tânăr în moalele capului. Este impresionat de moartea galileanului, de persoana Lui umilă, de curajul Lui și de cuvintele rostite pe cruce „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac” După un timp, împăratul auzind povestea lui Iisus, îi dă lui Marcellus misiunea de a face cercetări în legătura cu viața Lui.
    Pentru a afla informațiile necesare, dar mai mult din propria lui curiozitate, tânărul se întânlește cu multe persoane cărora Domnul le-a schimbat viața într-un fel sau altul. Îi este greu să accepte toate lucrurile incredibile pe care le-a făcut sau le-a spus Hristos, dar nici nu are puterea să se îndoiască după ce a fost martor la crucificarea Lui.
    Mă opresc aici cu rezumatul cărții, nu este greu de ghicit ce se va întâmpla mai departe, mai ales pentru cei care au mai citit acest gen de literatură.
    Personajele cărții sunt numerosasă, fictive sau istorice. Mi-ar fi plăcut ca autorul să le contureze mai complex, dar din păcate au fost create foarte banal. Sincer nici unul nu a reușit să mă impresioneze, nu m-am atașat de nici unul.
    În rest nu am nimic de reproșat cărții. Au fost și scene istorice, romantice – povestea de dragoste dintre Marcellus și Diana și amuzante – momentul în care împăratul Caligula și-a numit calul, pe Incitatus consul. menționez că acesta a fost un fapt real. :chic:
    A fost frumosasă cartea, o poveste simplă, care primește nota 9.

    • @Alexandra: multumesc Alexandra! Cartea am citit-o acum destula vreme. Stiu ca mi-a placut, m-a impresionat in mod pozitiv.
      Felicitari pentru recenzia impecabil scrisa! :zece_din_zece:

    • @Alexandra: Draga mea, in primul te felicit pentru recenzie. :ap: Interesanta. :yeah: In al doilea rand te mai felicit solemn ca esti mai curajoasa decat mine cu privire la postarea unor recenzii a caror gen literar nu face branza. :ap: :ap: Am in sertar doua recenzii SF si una de razboi si ezit sa le lansez pe blog gandindu-ma ca romanticele…… că… :tapping: Chiar si acum ma framant. Cred ca de vina este egoismul din mine :)) Am o carte de acest autor, se numeste ”Obstacole”. 😉
      Multumim pentru recenzie Alexandra! :llove:

    • Cam tot cand aveam varsta ta am citit-o si eu. Mi-a placut, dar nu face parte din lecturile pe care sa-mi doresc sa le reiau.
      Multumesc pt ca mi-ai amintit subiectul, Alex!

    • Mulțumesc mult, Charm! :imbratisare:

    • Mulțumesc mult, Lothlorien! :llove: Eu zic să le postezi. :love_flag: De cartea „Obstacole” nu am auzit, însă am auzit de „Marele pescar”, continuarea acestei cărți, povestea Apostolului Petru.

    • Mersi, Carmen! :imbratisare: Este o carte faină, după care s-a făcut și film.

    • :imbratisare:
      Cred ca am vazut si filmul.

    • @Lothlorien: eu zic sa le postezi! :yeah:

    • @Alexandra: Multumim Alexandra pentru frumoasa recenzie!
      Ce prostie e asta sa iti fie teama ca s-ar plictisi cineva??
      Lothlorien, fiecare posteaza ce citeste! Ce conteaza ca mie nu imi place un anumit gen si tie nu iti place altul??
      Fiecare citeste ce ii place. Eu nu mai inteleg nimic. Cand eu postez recenzii ale unor carti pe care unii nu le-ar citi, supar pe cineva? M-ai pus pe ganduri. Nu m-am gandit niciodata asa.

    • Eva – Nuuuuuuuu, Doamne ferește! :chic: Eu nu mă plictisesc niciodată să-ți citesc recenziile. Mereu le aștept cu interes și nerăbdare, pentru că știu că prin ele voi descoperi o poveste minunată și niște suflete salvate de iubire. :heart5: :heart5: Dat mă gândeam că plictisesc pe cineva cu aceste subiecte cu iz teologic. :zid: Acum am început să citesc cărți despre închisorile comuniste, dar nu le voi face niciodată recenzie pentru sunt reale, scrise de oameni care au trecut prin acel iad. Sunt impresionante, nu le poți citi una după alta așa cum facem noi cu cele romantice pentru că te dărâmă pur și simplu.

    • P. S. Mulțumesc pentru apreciere, Eva! :imbratisare:

    • @Alexandra: Ce sa mai zic? Nu pot decat sa te felicit Alexandra pentru ce citesti si pentru sufletul tau frumos!

    • Mulțumesc din suflet, Eva! :imbratisare: :love87: :*

    • Alexandra, de plictisit nu ai cum sa ne plictisesti indiferent ce alegi sa citesti e de bine, altii nu citesc nimic si pana la urma fiecare cu pasiunile lui. Mie imi place ce ne-ai povestit chiar daca probabil ca nu voi citi cartea.
      Mihai Eminescu spunea: ” Citeste! Citind mereu, creierul tau va deveni un laborator de idei si imagini, din care vei intocmi intelesul si filozofia vietii”, asa ca curaj tuturor mai departe cu postarea recenziilor indiferent de genul literar :yeah:

    • Mersi, draga mea Erika! :heart1: Frumos și adevărat citatul! :love_flag:

    • @Alexandra: sa ai recenzia si sa nu o postezi? Sa vrei sa impartasesti altora bucuria, dezamagirea sau emotia si sa-ti fie jena?
      Aici trebuie sa va spun niste vorbe care suna arogant insa sunt adevarate – modesti sa fie prostii ca au de ce.
      Mie imi pare rau ca nu am timp sa scriu macar un comentariu la toate cartile pe care le citesc.
      Citesc toate recenziile si va pot spune ca ma bucura si cele care sunt despre carti pe care nu le-am citit si nu le voi citi niciodata pentru ca asfel imi fac o idee despre ele.
      Am citit si eu cartea foarte demult.
      Felicitari, draga mea.

    • @Alexandra: mersik alexa ,draga pentru recenzie iar dumneata domnule cavaler, rusinica ,aici nu conteaza cartea fie ea si basme ,poti aseza recenzia, nu am postat eu ca aici nimeni nu judeca si da da lectii nu face aprecierii de valoare a cuiva?tu ma faci de rusine

    • @Dovis, Dana: :imbratisare: :* :love87:

    • @Alexandra:Draga mea,in nici un caz nu ai cum sa ne plictisesti,desi nu e genul meu de lectura am savurat din plin recenzia ta frumoasa si sincera!

    • Mersi@Yulya: :imbratisare: :* :love87:

  5. Aventurile a trei rusi si trei englezi in Africa Australa — Jules Verne

    Un somnifer veritabil!
    Am mai dorit o portie zdravana de aventura si adrenalina si am ales o opera de Jules Verne. Spre stupoarea mea am vazut banner dupa banner care mi-a indrumat pasii spre un pat confortabil si caldut, nicidecum sa particip cu nerabdare alaturi de eroii in Africa Australa, locul actiunii care promitea sa imi lase amintiri de neuitat. Dar vai, am avut parte de un somn adanc, fara visuri, nicidecum experiente de viata in care sa am ce povesti cuiva. Jules Verne este autorul copilariei mele. Crezusem cu toata fiinta ca editura Ion Creanga tiparise integral in colectie operele lui Jules Verne, de la care am citit cu nesat, iata ca in anul 2010 in toiul nebuniei colectiilor initiate de editura Adevarul isi scoate capul o editura numita Erc Press, care lansa o colectie de carti apartinand lui Jules Verne. Marturisesc ca am fost uimit peste masura si sa descopar cu stupoare ca mai erau si alte opere de care nu stiam si care nu fusese inclusa in colectia initiata de editura Ion Creanga. ”Aventurile a trei rusi si trei englezi in Africa Australa” a aparut la Erc Press in anul 2010. Traducerea este realizata de George B. Rares. Titlul original este ”Aventures de trois Russes et de trois Anglais dans l’Afrique Australe” si a fost lansata oficial in anul 1872. Din fericire pentru mine efectul somniferului a fost de scurta durata caci povestea avea doar 224 de pagini. Deh, cartea m-a dezamagit profund. Nu mi-a oferit mai nimic, nici macar una demna de a fi retinuta intr-un colt al subconstientului meu pe care sa imi amintesc cu drag peste anii. Palaria i-a fost cam larga lui Jules Verne cu aceasta opera. Povestea aventurii africane in care ne va relata Jules Verne debuteaza in februarie 1854 pe malurile fluviului Orange langa cascada Morgheda, unde tanarul savant William Emery si busmanul Mokum asteptau cu nerabdare sosirea unei comisii stiintifice internationale. Care de astfel este formata din sir John Murray, colonelul Everest, Mathieu Strux, Nikolai Palander si Mihail Zorn. Se vor alatura lui William Emery si vor fi calauziti prin Africa de busmanul Mokum. Misiunea lor speciala si de mare importanta este sa masoare un arc de meridian in Africa Australa. Abia s-a pornit aventura ca brusc m-a palit un somn greu, abia imi mai puteam tine pleoapele deschise larg. Se instalase plictiseala. Curgeau valuri peste valuri cu detalii sarguincioase de orice fel care au trenat mult actiunea. Triangulare, observare, masurare si vanatoare. Triangulare, observare, masurare si vanatoare. Si asa mai departe, avansand incet prin tinuturile plate ale Africii Australe. Nici un incident care sa imi alunge somnul. Monotona, anosta si bonoma. Cam asa decurge prima parte a romanului. Si este extrem de plictisitoare. Actiunea este firava si lipsita de dinamism. In timp ce povestea avansa, raporturile intre rusi si englezi erau ambigue si pline de animozitati dar dincolo de aceste aspecte se inchegau relatii deosebite intre diversi insi. William Emery si Mihail Zorn legau o prietenie sincera si profunda care va depasi granitele etnice. Busmanul Mokum si sir John Murray vor lega o camaraderie stransa si unita in care isi vor impartasi reciproc talentele vanatoresti si se vor intrece in dibacie si iscusinta la vanatoarea diverselor specii de animale. Intre colonelul Everest si Mathieu Strux se va isca o rivalitate stiintifica, ca intre savanti, riscand chiar sa se degenereze intr-o disputa cu urmari foarte grave. In loc sa fie prieteni erau adversari aprigi si orgoliosi. Iar Nikolai Palander este vesnic pierdut in lumea cifrelor. Abia in partea a doua a romanului se misca lucrurile iar actiunea devine oarecum palpitanta. Toropeala cauzata de plictiseala imi este alungata printr-un incident care ameninta serios misiunea stiintifica. Savanti rusi si englezi se trezesc brusc ca sunt inamici ca urmare a unei stiri conform careia Anglia si Rusia sunt beligeranti (razboiul din Crimeea). Se vad asadar nevoiti sa se desparta si pentru ca misiunea stiintifica sa nu fie in totalitate compromisa, fiecare echipa de savanti isi vor continua studiul pe cont propriu in locatii diferite. Ca povestea sa nu fie in totalitate anosta, autorul a introdus cateva situatii care sa mai picanteze actiunea. Invazia lacustelor, confruntarea cu o ceata de lei, traversarea unui desert, foametea, lupta pe viata si pe moarte intre savanti si makololi, un trib nomad de jefuitori, pe muntele Scorzef, sunt cateva incidente prin care vor trece eroii. Finalul este brusc si abrupt incheiata cam la repezeala. Din pacate pentru mine nu prea am ce sa va mai relatez caci actiunea nu este suficient de bogata, suspansul este ruginit si nu ofera senzatii sublime, dramatismul este lipsit de substanta, desi autorul a incercat cat de cat sa ofere o doza care sa zgandare sufletul. N-am ce indicii sa ascund ca sa va starnesc intr-o oarecare masura interesul. M-a deranjat la culme saracia dialogurilor, un lucru inadmisibil pentru o opera ce se vroia aventuroasa si savuroasa. Mi-a placut mult ca la sfarsitul romanului este un glosar. Mi-a placut mult, mult, mult de tot ilustratiile care surprind diverse scene. Astronomia, vanatoarea si abolitionismul sunt temele abordate de autor. O carte despre prietenie, camaraderie, devotament si patriotism. Despre pasiunea fata de vanatoare, fata de stiinta.
    Este cea mai slaba carte de Jules Verne pe care am lecturat-o.
    Nota 5,80.

    • Offfff, ce notă mică! :des: Probabil că a scris-o Jules Verne când era mai mic. :chic: Îmi pare rău că te-a dezamagit, Lothlorien! :bored50: Like pentru recenzie și felicitări pentru răbdare! :ap: :ap: :ap: :ap:

    • Cred ca am cumparat si eu cartile din aceasta colectie, in speranta ca vor fi citite de fiu-meu. Nu le-a citit el pe cele frumoase, deci sigur nu le va citi pe astea.
      Ca intotdeauna, o prezentarea marca Lothlorien! Like pt frumusetea comentariului si, mai ales, pt rabdarea ta.

    • @Lothlorien:
      Multumim Lothlorien! Stiu de aceea nebunie din acum cativa ani. Am luat atunci cred (poate o lipsi una sau doua din apatatii :gandesc: ) tot ce s-a reeditat dar si aparitii noi Jules Verne.
      In copilarie chiar as fi vrut sa citesc mai mult de Jules Verne. In afara de clasicele si aproape obligatoriile de citit „Copii capitanului Grant”, „Capitan la 15 ani”, „O calatorie in centrul pamantului” sau „Ocolul pamantului in 80 de zile” … si alte cateva la fel de cunoscute as fi vrut sa citesc mult mai mult. Din pacate nu s-a intamplat atunci asa ca le-am cumparat acum cu toptanul, interesante sau plictisitoare, le-am luat, sa fie acolo. :mrgreen:
      Acum cam un an am inceput si eu sa citesc una din achizitii. Este „Sfinxul Ghetarilor” tot de la Erc, carte din care cu greu am citit vreo 80 de pagini. De atunci s-a depus praful nemilos pe lectura mea …
      Asa ca Felicitari mari :zece: pentru rabdare, dar si pentru frumoasa recenzie! :yeah:

    • @Lothlorien: Nici macar in copilarie nu m-a atras Jules Verne! Mereu am avut impresia ca sunt carti pentru baieti! :chic: desi asta e o prostie, stiu.

    • @Lothlorien: Felicitari pentru stoicism, fiecare autor are si carti mai slabe. Clasicele mai cunoscute ale lui Jules Verne le-am citit si eu in copilarie si le am in biblioteca parintilor si din cate imi aduc aminte alea mi-au placut

    • @Lothlorien: comentariul tau este beton :yeah:
      Felicitarile mele pentru aceasta expunere savuroasa!
      Pentru mine cartile lui au fost cam vorba lunga.
      Le-am citit pentru subiectul atragator, insa marturisesc ca saream multe fragmente care ma plictiseau 😆

    • @Lothlorien:Regret ca a fost o lectura splaba care nu te-a impresionat mai deloc,in schimb eu te felicit pentru modul tau remarcabil de a ne prezenta aceasta carte!Felicitari!

  6. Buna seara :hallo4: A fost o zi frumoasa astazi cu soare si destul de placut afara, am profitat un pic si de niste reduceri din Mall si am mai scapat de o parte din cadourile de Craciun si acum ma uit la Singur acasa (l-am vazut de nenumarate ori, dar nu m-am plictisit :chic: ). Voi ce faceti, sunteti bine? Sper ca ati avut o zi productiva si frumoasa totodata, seara placuta si noapte odihnitoare va doresc!

    • @erika: :hallo:
      Bravo tie ca ai mai rezolvat din cumparaturi!
      Sunt unele filme pe care oricat de mult le-ai vedea, tot nu te plictisesti!
      Eu am facut treaba prin casa si o delicioasa ciorba de rasol de porc cu varza murata si zeama de varza!
      Sa ai o seara frumoasa!

    • Bună seara, Erika! :hallo: Da, chiar a fost o zi tare frumoasă azi. :yeah: O seară minunată, odihnitoare și vizionare plăcută! :imbratisare:

    • @erika: bravo tie!
      Buna treaba cu cadourile :yeah:

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.