Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Cele mai surprinzatoare morti din carti

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

Cele mai surprinzătoare morți din carți

 

Numește personaje (din cărți) ale căror moarte te-a șocat!

(pot fi personaje principale, secundare etc)

 

Ți-ai fi dorit ca personajul respectiv să nu moară?

Ce stare ți-a dat moartea respectivului personaj?

 

Să discutăm un pic pe acest subiect.

***

271

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

Participa si tu la comentarii:


  1. Cum sa scrii la rubrica asta si sa nu dezvalui ce se intampla in carti???
    Am murit si eu odata cu personajul principal din A thousand boy kisses de Tillie Cole!! Dar cu toate astea, as fi gata oricand sa o recitesc si sa o recomand oricui!!!
    Am turbat de nervi cand a murit frumosul meu Duvan din This is me, baby de K Webster. Am urat autoarea pentru asta!
    Am suferit mult dupa Kes din Indebted de Pepper Winters!
    Moartea copilei Bonnie din Pe aripile vantului, mi-a rupt inima!!!!
    Moartea Olgutei din La Medeleni si moartea lui Winnetou mi-au traumatizat copilaria!!!!
    Moartea lui Lorelei m-a terminat, iar finalul cartii mi-a ramas in suflet gravat cu sange: ÎN!
    Astea imi vin in minte acum. Daca imi mai amintesc, revin.

    • O sa-ti mai amintesti. Mie mi-ai amintit de Winnetou.

    • @Eva: :yeah:

    • @Eva: am plans in hohote dupa Winnetou.
      iar Lorelei … nu-mi venea sa cred, citeam si ma uitam la pagina …. iar finalul imi suna si mie in creier la fel …. sunt ani buni de cand am citit-o (eram in liceu) si totusi tin minte scrisorile ei.
      o sa ne mai amintim si alte personaje dupa care am jelit.

    • @Eva: aaaaa. .. Dacă e sa o luam cu toate cărțile citite… wooow. Nu cred ca as putea face o lista acum. Cred ca mi-as aduce aminte de fiecare carte citita de-a lungul vieții și as relua acțiunea și moartea personajelor. ..Și m-ar da gata, psihic.

      Iar Winnetou, am citit-o acum vreo 30 de ani, și mai bine. Eram în clasa a 6-a… Doamne , ce am mai plâns! Doamne, ce crunt a fost !!!! Pentru un copil de 12 ani… am fost răvășită mult timp 😥

  2. 1) De-a lungul aniilor am citit carti in care moartea eroilor este inevitabila prin prisma evolutiei povestiilor create de autorii. Involuntar sau voluntar, meritat sau nemeritat, depinde cum o percepem, uneori ne dorim ca unii sa moara, altii sa nu fi murit. Moartea eroiilor, principali sau secundari, prin boala, accident, crima, asasinat, atentat, razboi, sinucidere si altele m-au afectat in diverse moduri. Uimire, mirare, surprindere, soc, groaza. Spicuiesc cateva personaje care m-au marcat profund si inca ma mai marcheaza chiar si cand s-a depus colbul peste anii:
    1. Anna Karenina, eroina principala a romanul ”Anna Karenina” de Lev Tolstoi. Modul cum moare mi-a ramas intiparita pe vecie in memorie.
    2. Puiul, personajul necuvantator al tristei povestii ”Puiul” de Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti: Moartea puiului de prepelita, trista, foarte trista, mi-a rupt inima in mii de bucatele iar sufletul meu a fost zguduit din temelii.
    3.Kyle Calloway, personajul din ”Ma pierd in tine” de Jasinda Wilder. Modul cum moare m-a socat. Socat. Socat. M-a rupt efectiv in bucati. Si acum imi amintesc secventele.
    4. Frank Chalmers, eroul principal din cartea ”Marte-Rosu” de Kim Stanley Robinson. Moartea lui Frank la sfarsitul romanului m-a surprins profund. O moarte care putea fi evitata…Ultimele lui cuvinte, ”Mergi,tâmpito, mergi!” inca imi mai rasuna in cap si dupa atatia anii. Moartea lui Frank a lasat un gol imens in volumul urmator dar si in sufletul meu literar.
    5. Ernst Graeber, eroul principal din ”Soroc de viata si soroc de moarte”. Moare in ultima scena a romanului. M-a lasat mut. Mut. Mut. Fara cuvinte. Fara reactie. Am fost zombi multe zile. Aveam doar 12 ani. Nu mi-a venit sa cred ca a sfarsit in acest mod.
    6. Arnie Cunningham eroul principal din romanul ”Christine” de Stephen King. Moartea lui Arnie a fost tragica.
    7. Henry, cepanul lui Numarul Patru din romanul ”Eu sunt Numarul Patru” de Pittacus Lore. Moartea lui Henry m-a intristat si s-a simtit lipsa in urmatorul volum.
    8. Olivier de Sagne, personajul din romanul ”Iarna unui gentilom” de Pierre Moustiers. M-a surprins peste masura. O decizie stupida. O lasitate care nu ii face cinste. A ales sinuciderea in loc sa infrunte cu onoare problemele. Si-a facut seppuku frantuzesc.
    2) Daaa!! Mi-as fi dorit ca unele personaje sa nu moara dar efectiv nu ma pot pot impotrivi destinului. Nu sunt zeu ci doar un om umil si simplu.
    3) Stari? O sumedenie pe care le-am expus mai sus in fiecare parte.
    Multumesc! :hallo4:

    • @Lothlorien: stiam eu ca o sa vii cu emotie :ap:
      da, si eu am plans dupa puiul de prepelita – am fost indignata de nedreptatea mortii.

    • Multumim si noi pt detaliatul raspuns.
      Ca intotdeauna ai prezentat cateva exemple graitoare. :yeah:

    • Wow,ce frumos si emotionant exemplificat ! Recunosc ca nu am citit tot ce ai amintit tu mai sus dar sunt sigura ca ai trait toate acele emotii de care ne-ai spus ! :yeah:

    • Foarte frumos și emoționant! :ap: :ap: :ap: :ap: :ap: :ap: :zece_din_zece: Și mie mi s-a rupt inima pentru puiul de prepeliță, pur și simplu nu mi-a venit să cred. 🙁 🙁 🙁

  3. nu am dorit vsa raspund la aceasta intrebare ,de ce ,pentru ca fiecare personaj mort mi a lasat un pic de gol undeva nu stiu in creier sau inima dar parca era asa ca un vid, ceea care m a socat prima data a fost in „misterele londrei”apoi in „pentru cine bat clopotele”

  4. buna…sper sa nu va suparati pe mine pt interventie…va urmaresc de ffff multi ani, dar nu am indraznit sa scriu pana acum….v-am citit raspunsurile….si dupa ce am terminat mi-a venit in minte o carte( fff draga mie) pe care am citit-o cand eram in clasa a 7-a….cu mintea de acum cred ca am citit-o cam prea repede si nu cred ca i-am inteles pe de-a intregul mesajul si intamplarile…este vorba despre cartea torente de Marie Anne Desmarest…sincer nu mai retin numele personajelor, dar stiu ca am suferit foarte mult cand i-a murit primul copil al doctorului si inevitabil dupa a murit si prima lui sotie….imi dau seama ca daca aceste personaje nu ar fi murit nu ar fi fost aceeasi carte…dar totusi m-a intristat aceste morti ….si la vremea respectiva cand am citit-o mi s-a parut ca nu era drept ca ei sa moara…

    • Bune ai venit! Cum sa ne suparam!? Orice parere e bine venita.
      Nu am citit seria, am avut o tentativa, dar la vremea respectiva, prin anii 1980, nu-mi amintesc motivul pentru care am abandonat-o.
      Cand citim despre moartea nedreapta a unor personaje care ne plac, e normal sa ne intristam, dar ce sa-i faci daca asa vrea autorul!
      Acum, ca ai spart gheata, te mai asteptam si cu alte pareri!

    • Bine ai venit ,Eva !E foarte bine ca ti-ai spus parerea si te asteptam si la alte subiecte ! :imbratisare:

    • @Eva: :hallo:

    • Scuze! 😳 Doream sa spun bine ai venit ,Eva ! :imbratisare: Citisem inainte un mesaj de la Eva si am ramas setata pe ea. :chic:

    • Sunt sigura ca am scris Eva,oare ce se intampla ?

    • @Eva: Bine ai venit! Dar de ce ti-a luat atât de mult timp sa intervii? Mai așteptăm și alte postari.
      Nu am citit cărțile despre care ne spui, dar se vede ca ti-a lăsat o urma în suflet. Asta și trebuie sa facă o carte buna. :hallo:

    • Lothlorien :

      @Eva: Bine ai venit! :hallo: Nu este nici o suparare. 😀 Ma bucur ca ai impartasit parerea vizavi de subiectul topicului. :ap: :yeah: Te mai asteptam cu drag si alte pareri vizavi de topicuri si carti. 😀

    • Titam, ai scris bine, stai linistita. Dar se transforma automat! :chic:

    • Acuma vad ca si la ceilalti le apare asa ca si la mine.Asta inseamna ca ca nu sunt dusa cu pluta ,cel putin nu mult . :chic:

    • Eva, la tine mă refeream. Dar văd ca a apărut tag Eva. Nu ca nu mi-ar place de Eva, dar răspunsul este pt Eva … uf, tehnica asta. :crazye:

    • @Eva: :hallo: Bine ai venit!
      Ce nume frumos ai! :chic:

    • Eva ,azi ai fost felicitata si de ziua femeii si cu urari de bun venit . 😆
      Daca citesc mesajul din mail imi da numele corect dar cand intru pe blog apare alt nume. :gandesc:

    • @Eva: belea de belea =)) =))
      Ma bucur ca ai avut curajul sa intri in dialog cu noi in sfarsit :imbratisare:
      Am citit Torente si la vremea respectiva m-a impresionat foarte tare.
      Autoarea a cazut si ea in pacatul povestilor serial – a lungit-o cam mult si cam fantastic 😆

    • Multumesc, Titam!! :haha1: :haha1: :haha1:

    • Titam, scuze, probabil ca esti in ceata! Dar e amuzant! :haha1: :haha1: :haha1:

    • Te cred ca e amuzant !Dar iti dai seama ca prima data cand am vazut ca scriu un nume si apare altul am crezut ca am scris gresit,a doua oara ca sunt cu capul in nori si fac aceeasi greseala si a treia oara ca m-am smintit.Pe urma am vazut ca si la ceilalti care au postat dupa mine le apare la fel. 😆 😆 😆

    • @Eva: a scris cineva mai sus, pentru ca asa a vrut scriitorul/ oarea. Pana acum cativa ani citeam doar carti d’astea cu „multi morti”, dar am mai imbatranit si gandesc ca mai multa blandete, finaluri mai fericite mi-ar face tare bine la neuronii obositi. 😉
      Apoi uita-te la viata reala, cat de multe nedreptati peste tot, asa ca e logic sa apara si in romane.

    • Chart, subscriu. Parcă mi-ai luat vorba din gura… De pe tastatura… hihihi

    • Simone – nu ti-ar place ca numele tau de blog sa fie Simone? Il frantuzim putin si scoatem fetele din ceata :bah:

    • @Andra: spiritele care se intalnesc … :imbratisare: pe tastaturi.. 😉

    • Eva, cand aveam vreo 13 ani era in mare voga sa citesti Torente. Jumatate din colegele meu au citit si ele cartea. Cum de fel sunt mai Gica contra 😉 am citit-o mult mai tarziu, cred ca aveam vreo 30 de ani. Mi s-a parut o carte ok dar fara sa ma dea pe spate.

    • Ooops, mesajul de mai sus este pentru Simone, nu pentru Eva 😉 …

  5. In general nu prea dau atentie deceselor din carti – le consider ceva normal, mai aduc ceva sare si piper cartilor si tot asa. In schimb, cred ca mai de graba ma deranjeaza mortile in romanele de dragoste, mai ales fiindca ma astept ca totul sa se termine cu un final fericit pentru toata lumea. Cateva care m-au deranjat (si pe care mi le aduc aminte acum) au fost din Sandra Brown – moartea lui Seth din Panza de paianjen (i-am adorat personajul si mi se parea atat de uman si bun, incat mai mult tineam cu el decat cu adevaratul erou) si moartea lui Ross din Chiar si ingeri cad (sincer, am refuzat sa citesc cartea tocmai din cauza ca am aflat acest detaliu), apoi au mai fost Luli (am ramas socata) si Catul din Lorelei (desi a lui a fost mai… sa zicem logica), Olguta din La Medeleni, Carrie in Petale in vant si eventual Chris in Semintele trecutului.
    A mai fost o carte de dragoste, dar nu imi aduc aminte numele deloc si nici macar personajele. In schimb tin minte ca el (cred ca era producator de film sau scenarist/scriitor) si ea (fosta prostituata si actuala sa asistenta/secretara) se sinucid ca urmare a faptului ca descopera ca sunt tata si fiica, ea fiind si insarcinata cu copilul lui. Mi s-a parut cam nedreapta situatia, amandoi fiind victimele destinului si a fostei amante, respectiv mama ei. Moartea lor parca a fost si urmarita de protejata lui, o actrita care (ironic din nou) era si sora secreta a asistentei. Poate ar fi trebuit sa fiu la fel de impasibila ca si in cazurile majoritatii cartilor pe care le citesc, dar a fost ceva in resemnarea lor si disperarea actritei care mi-a cam frant inima.

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.