Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Inocenta pierduta – de Elizabeth Hoyt

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

INOCENŢĂ PIERDUTĂ

de Elizabeth Hoyt

 

Titlul în engleză: The Serpent Prince

Număr pagini: 319

An apariţie: 2007

Seria The PrincessÎnger şi demonO dragoste nepotrivităInocenţă pierdută, The ice princess

Editura Alma/Litera

Traducere: Alina Rogojan

Listă cărţi Elizabeth Hoyt – clic

 

Trec printr-o perioadă proastă şi sunt foarte aspră.  O să critic aspru această carte pentru că aş fi vrut să fie mai bună decât celelalte. A început bine, cu acţiune captivantă, dar s-a plafonat şi autoarea a tras de poveste mai rău decât am tras eu de carte toată ziua. Cu excepţia scenelor erotice, zici că citesc poveşti de adormi copii.

Erotismul „sadic” nu a lipsit nici din această carte. Nu sunt contra erotismului şi nu evit cărţile erotice, dar fie nu-mi place cum autoarea descrie scenele erotice, fie mi-am întipărit undeva în creier că scenele atât de erotice nu-şi au rostul în cărţile de epocă. Nu-mi place exprimarea din topor -„îi prinse boaşele în palma ei mică”. Nu mi-a plăcut nici că a detaliat ca din topor scena masturbării personajului masculin. Mi se pare tare romantic să discuţi în timpul preludiului despre bălegarul de calitate. N-am găsit dragoste, ci pură atracţie sexuală între cele două personaje principale.

Nu mi-a plăcut nici de Simon. Disperarea lui să nu o piardă pe Lucy, alintul lui „înger” şi scena sexuală în care îi porunceşte lui Lucy diverse chestii, m-au exasperat. Nu vrei s-o pierzi? Fă domnule ceva şi nu mă stresa. Vrei să domini, fă-o mai romantic. Bărbaţii! :chic: Pentru mine nu s-a dovedit un exemplu de bărbăţie demn de urmat. Nu mi s-a părut bărbat, ci pur şi simplu un ucigaş plin de dorinţa de răzbunare.

Nota doi o ofer pentru lipsa imaginaţiei şi a originalităţii. Citeşti una, fie două cărţi în care basmul (să-i spunem) este povestit de unul dintre personaje, din când în când. Măcar în a treia carte putea să aducă puţină originalitate, să spună altfel povestea.

 

Maiden Hill, Anglia – Noiembrie 1760

James le-a ordonat oamenilor lui să-l ucidă pe vicontele Simon Matthew Raphael Iddesleigh, ceea ce au şi făcut chiar în faţa casei sale. James este fericit peste limită că ordinul a fost îndeplinit, ba chiar trupul lui Simon a fost complet dezbrăcat şi aruncat  undeva în afara Londrei. Spre dezamăgirea lui, oamenii au „uitat” să-l omoare până la ultima suflare şi Simon este găsit gol de către tânăra Lucy Craddock – Hayes care se încăpăţânează să-i salveze viaţa. După ce Simon se mai însănătoşeşte, o roagă pe Lucy să scrie şi să trimită o scrisoare. Astfel, el află că ea era talentatăla desen şi îi cere să picteze o carte pentru nepoata lui, basmul Prinţului Şarpe. Pe parcursul recuperării lui Simon, cei doi se simt din ce în ce mai atraşi unul de celălalt şi se îndrăgostesc iremediabil ( :zid: ).

Nu vă mai povestesc că ar însemna să ajung rapid la finalul cărţii, aşa că vă las ca temă să aflaţi prin câte trebuie să treacă cei doi pentru a se putea bucura de dragostea lor, dar şi dacă Simon îşi duce până la cale planul de răzbunare a morţii fratelui său.

 

Nota pe care o acord cărţi: 4/10 cu indulgenţă. Îi place să se repete şi să tragă de timp.

 

 

 

Inocenta pierduta-tile

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII


Participa si tu la comentarii:


  1. Inocenta pierduta
    Elizabeth Hoyt

    Hmm, mi-a placut si nu prea,in acelasi timp.Singura neplacere este legata de sentimentul de actualitate,pe care il pare a descrie cartea,exact la fel ca si celelalte din aceasta serie.Asta pare a fi singurul minus.
    Mi-a placut faptul ca Lucy, l-a sedus pur si simplu pe marele Simon ,viconte de Iddesleigh,elocventa este scena din cada, si asta inca fara sa vrea prea mult.Pur si simplu s-a intimplat.Mi-a placut mult reactia lui, asa juvenila.
    Suspectez faptul ca Simon nu a mai avut de-a face cu o femeie desteapta.
    Dar nici Lucy nu a mai avut de-a face cu un barbat rafinat (poarta tocuri rosii)amuzant si puternic asa cum este Simon.
    Am tras un pic sa termin cartea,inceputul mi s-a parut anevoios, dar dupa aceea a mers mai usor.
    Se regaseste si motivul basmului ,cel care da si titlul cartii , ca de altfel cele trei din serie.
    A inceput sa-mi placa Elizabeth Hoyt mai mult decat la inceput.Sa vedem ce urmeaza.
    Nota 8.

  2. Buna! scriu pentru prima dată o recenzie, așa că, vom vedea ce va ieși…
    Am citit de ceva vreme cartea „Inocență pierdută”. Habar n-am de ce am cumpărat-o.
    Povestea în sine mi-a plăcut, firul narativ, ideea, chiar dacă începutul nu m-a încurajat. Dar erotismul pornografic de-a dreptul, m-a scos din pepeni. Motiv pentru care mi-e cam greu să mai cumpăr ceva carte scrisă de Elizabeth Hoyt.
    Notă nu dau, părerea mea este că fiecare are dreptul să scrie ce dorește. Depinde de cititor să-și aleagă ce-i place.

    • @alina_cosma:E o autoare buna,in schimb cu aceasta cartea a cam dat-o in bata dar se mai intampla! :chic:

  3. florentina moldovan :

    Fiecare cu stilul lui(AUTORUL)..la fel si cu gusturile…mie imi place la nebunie stilul Elisabeth Hoyt!!! E f urat sa loviti in traducator!!! Puteti f bine sa alegeti si sa le cititi in limba originala-traducerea vine la pachet cu adaptarea si e normal sa fie subiectiva! Intotdeauna exista mai multi factori care contribuie la o parere asupra unei carti….starea cititorului, stilul autorului si multe alte variabile din acelasi context! Trebuia sa-mi dau cu parerea si eu ca am citit multe recenzii si nu prea sunt de acord cu ele! Diversitatea(inclusiv a opiniilor) este sanatoasa! Va pup!!!

  4. Dragă Erika :hallo:
    Având în vedere că e cartea ta preferată din această serie, am vrut sa te întreb dacă ai plîns și tu la această carte? Eu daaa, și vreau să știți, dragele mele, că pe mine nu mă faci ușor să plângi ( nu îmi amintesc nici o carte erotică care să îmi fi trezit astfel de emoții ) Am plîns cu lacrimi de crocodil cînd am aflat că Simon a distrus sera lui cu trandafiri ( ciudat motiv pentru bocet, nu? …. ). Îmi plac florile, dar nu intr-un mod exagerat, și oricum preferatele mele sunt bujorii, nu trandafirii. Presupun că am plîns din cauza că această iubire a lui Simon pentru trandafiri reprezenta pentru mine un fel de luminiță în sufletul lui întunecat, un fel de speranță, de nădejde că el avea o șansă de schimbare. Dar apoi cînd gradina a fost distrusă, parcă și speranța a fost distrusă. Am plîns, de asemenea, cînd prietenia dintre Simon și Christian a fost distrusă ireparabil. Desigur, toate s-au întîmplat cam în același timp la sfârșitul cărții. Presupun că mi-a atins inima atît de mult, deoarece consider că prietenia este unul dintre cele mai frumoase diamante ale vieții. Un om fără prieteni adevărați este aproape un pustnic. Oricum, spre deosebire de prima carte a seriei, aceasta are mai mult dramatism, la începutul cărții se simte mai mult umor și bună dispoziție, apoi cam pe la jumătate, totul capătă o notă mai sumbră. Avem de a face cu crimă, trădare, răzbunare etc și mi s-a părut că titlul Înger și Demon s-ar potrivi mult mai bine acestei cărți, decât primei din serie. Mi-a plăcut de eroul nostru, pentru un bărbat a fost sentimental, dar și foarte puternic, ambele calități s-au modelat frumos împreună. La începutul cărții, a dat dovadă și de umor, dar acesta a dispărut după ce s-a întors la Londra. Mi-a plăcut felul cum se lua în gură cu tatăl Lucindei :bah: Ea în schimb nu m-a impresionat. Adevărul că a avut principii morale puternice ( aproape biblice ), dar mi s-a părut cam simplă și plictisitoare. Nu mă mir că scriitoarea a reprezentat-o într-o astfel de lumină severă, mulți astăzi încurcă faptul de a avea principii morale biblice cu severitatea și strictețea. Însă în realitate, printre cei care i-am cunoscut eu, par destul de glumeți, și chiar știu să se distreze bine. Măcar talentele sale în pictură i-au mai adus un pic de culoare personalității. De asemenea, aș fi așteptat de la ea să acționeze mai mult, să facă ceva concret ca să îl ajute pe Simon să iasă din acea parte întunecată a personalității lui, să lupte pentru el. În schimb, persoana ei a servit mai mult ca un fel de conștiință pentru Simon, castitatea ei și în cea mai mare parte prezenta ei în viață lui l-a ajutat în sfârșit să se căiască și să aibă mustrări de conștiință, ceea ce desigur duce la schimbări de personalitate. Recunosc că a schimba o persoană e imposibil dacă aceasta nu dorește schimbarea. :gandesc: Deci, cartea a fost una dintre cele mai bune, dar totuși preferata mea din serie rămîne Înger și Demon care mi s-a părut mai veselă un pic. Aș încerca să ghicesc, Erika, dacă ai cumva o personalitate sensibilă ??? Bazându-mi presupunerea pe preferințele tale ( s-ar putea și să greșesc :imbratisare: )
    Nota 9,5 din partea mea ( pentru simplul fapt că m-ai emoționat pînă la lacrimi )

    • @Olly: treaba cu titlurile nepotrivite si nereusite ne macina de mult – mi se pare absurda si fara rost aceasta practica a editurilor de a redenumi o carte. 😥
      si mie imi place aceasta poveste cel mai mult – poate pentru ca este mai solicitanta emotional – Simon este un personaj foarte concentrat, intens, arzator, cu intunericul lui razbunator si cu pasiunea tulburatoare pentru Lucy – ma gandesc ca ai fost cucerita de el si din aceasta cauza nu ai mai fost impresionata de personajul feminin :chic:
      cel mai mult m-a durut sfarsitul prieteniei cu Christian.
      am regretat distrugerea serei, dar cred ca a fost un soc necesar pentru Lucy, un mod extrem prin care ea devine constienta de profunzimea suferintei lui.
      felicitari pentru comentariu.

    • @Olly: :ap: :ap: :ap: :zece_din_zece:

    • @Olly: felicitari Olly, interesante concluziile tale. :yeah:
      Mie poveste lui Simon mi-a placut fooarte, fooarte mult! Zile intregi nu m-am putut desprinde de povestea asta; povestea Sarpelui Alb spusa in paralel de asemenea m-a emotionat foarte mult.
      Imi pare bine ca mi-ai reamintit-o. :love_flag:

    • @Dovis: Ai perfectă dreptate ! :hallo4: L-ai reprezentat pe Simon în mod perfect, mi-au plăcut mai ales cuvântul „arzător” și „pasiunea lui tulburătoare”. Ești o bună sursă de inspirație pentru mine, mulțumesc ! :imbratisare: Ai dreptate și în privința distrugerii grădinii, chiar am zis: „Na, așa îți trebuie, dacă l-ai părăsit pe Simon, a distrus sera din cauza ta” Aproape că mi-a fost ciuda pe Lucy !!!
      @Alexandra: :imbratisare:
      @charm: Chiar am ascultat o piesă care mi se pare așa potrivită pentru aceasta carte. Îmi trezește aceleași sentimente ca și cartea, și cînd o ascult mi se face pielea de găină :chic:

      httpv://youtu.be/izsjRpcgfmk

    • @Olly: intr-adevar, este o melodie foarte frumoasa.

    • @Olly: :imbratisare: Este o melodie superba! :heart5:

    • @Olly:Bravo Olly :ap: :love_flag: ma bucur ca ti-a placut si ca te-a emotionat cartea,asta inseamna cand citesti o carte buna!

    • @Olly: superba melodie Olly! :yeah:
      E ca o poveste, mi-a crescut tensiunea ascultand-o. :girl10:
      De abia azi am dat de postarea ta.

    • @charm: Ma bucur că ți-a plăcut !!! E o piesă care nu mă satur să o ascult. Mă face să închid ochii și să vreau să zbor !!! :cloud9: :cloud9:

    • Draga Olly, abia acum am vazut recenzia si intrebarea ta, sorry :roll2: Te felicit in primul rand si ca sa-ti raspund la intrebare, da, sunt sensibila, dar cred atat cat ar trebui sa fie o femeie, ma emotioneaza unele povesti, anumite momente sau declaratii. Ma bucur ca ti-a placut si tie cartea, eu una am constatat ca nu sunt atat de generoasa cu notele, am senzatia ca nu sunt elocvente mai ales dupa un timp cand compari anumite carti notate la fel, dar care au avut un impact diferit, asa ca in ultima vreme am preferat sa nu mai dau note 😉
      P.S. Melodia e superba :heart5: si pentru ca am vazut ca in curand vei veni in concediu, iti doresc de pe acum un concediu de vis!

    • @erika: Nu e ușor să faci parte dintr-un juriu…!!! O carte poate avea două impresii complet diferite, dacă o citești a doua oară peste un an sau doi ! Cu cît mai multe cărți citim, ajungem să îndrăgim alți autori, și să punem pe rafturile din față noi și noi cărți. Preferatele vechi rămîn mai în umbră și o altă povestioară ne impresionează mai mult, alte orizonturi ni se deschid … De aceea este greu să comparăm cărțile și să le notăm în mod subiectiv. Eu cred că totuși ai făcut o treabă bună :palarie: cu siguranță ai pus nota pe baza impresiilor care le-ai avut în momentul scrierii recenziei, (sau greșesc?) !!! Sper să revii cu notele, pentru mine sunt importante toate notele voastre. Mă ajută mult în a decide dacă o carte merită sau nu citită !!! :llove: 😉

    • @erika: P.S. Mulțumesc pentru urări. Abia aștept să descopăr frumusețile României! :girl10:

    • @Olly: sa ai un concediu de vis Olly, sper sa ne impartasesti impresii si poze. :yeah:

    • @charm: Mulțumesc. Chiar doream să întreb pe cineva niște instrucțiuni cum se trimit pozele aici pe blog. Eu am tot încercat și nu îmi dau seama cum se face !!! Și nici poză personală nu am descoperit cum se pune !!!!

    • @Olly:
      Pentru poza personala sau mai bine zis avatar trebuie sa intri pe gravatar.com sa iti faci cont iar adresa de email introdusa sa fie aceeasi cu cea folosita pe fara miere.

      Pentru fotografii din cate stiu trebuie sa trimiti la faramiere@gmail.com.
      Sper ca nu am incurcat ceva. 😉

      Multa bafta! :yeah:

    • @charm: O ! Ce ușor sună … mulțumesc ! :heart5: :llove:

    • @Olly: waw, ce avatar frumos! :yeah:

    • Ma bucur ca ai reusit, Olly! :yeah: Este foarte frumois avatarul tau! :heart5:

    • @charm: Datorită ție am reușit să pun avatarul :imbratisare: :heart5: @Alexandra: Mulțumesc scumpo ! :llove:

    • @Olly: cu placere, ma bucur ca ti-am fost de folos . :imbratisare:

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.