Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Libertatea: „Hotul de inimi” de Teresa Medeiros

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

Hoţul de inimi

de Teresa Medeiros

 

Aparitie: sambata, 31 octombrie 2015, cu ziarul Libertatea

Preţ revistă + carte romantică:  13,99 lei

 

Titlul în engleză: Heather and Velvet

Număr pagini: ~ (in engleza)

An apariţie: 1994 (in USA)

Seria Brides of the Highlands: Mireasa răpită, Hotul de inimi, A Whisper of Roses, Some Like It Wicked, Some Like It Wild

Multumim Alexandrei pentru aceasta descriere.

Descriere:

Prudence Walker, o tanara orfana iese in furtuna sa caute animalul de companie pierdut. Pe neasteptate se trezeste in bratele unui talhar ranit care incercase sa jefuiasca o trasura. Cu doar un singur sarut ticalosul scotian reuseste sa-i freazca lui Prudence inima la viata, fermecand-o total .

Sebastian Kerr este un talhar scotian cu o viata dubla! Chiar daca Prudence este femeia visurilor lui nu poate sa o accepte si sa permita ca dragostea sa-si faca loc in viata si inima lui.

Dar va mai putea face ceva in fata dragostei care vine fara sa anunte? Vom vedea citind cartea!

 

Mulțumesc Maria B pentru recenzia cărții – 11 noiembrie 2015.

Teresa este una dintre autoarele mele preferate, asa ca imediat ce am cumparat cartea m-am si apucat de ea. Am fost tare incantata ca este consistenta si abia asteptam sa descopar aventura prin care ma va purta. Ei bine pe partea asta nu pot sa spun ca am fost dezamagita. Scriitoarea m-a purtat din aventuri in aventuri si deja imi si inchipuiam ce final glorios va incununa romanul.

Ei bine, a fost oricum numai glorios nu… Dupa ce am intalnit complicatiile complicatiilor, actiunea s-a dezumflat. Ca si cand autoarea a ramas in pana de idei si repede repede a pus punct ca nu cumva povestea sa ia o turnura dezastruoasa. Ca si cum faptul ca eroul era logodnicul matusii eroinei nu este destul de neplacut… Dar asta a fost viziunea autoarei si cine sunt eu sa o critic? La urma urmei povestea a fost, desi peste masura de complicata, destul de placuta. Nu regret deloc banii dati pe carte.

Mi-a placut de Prudence, tacuta si intensa care se straduia sa-si tina in frau firea pasionala. Mi-a placut curajul ei dar mi-ar fi placut sa arate mai mult curaj fata de matusa ei, sa puna piciorul in prag si sa se faca auzita. Stiu ca situatia ei a fost destul de precara, dar dupa ce a primit titlul si fondurile aferente, ar fi trebuit sa aiba un cuvant de spus si sa se impuna. Mi-a placut si de Sebastian, desi autoarea l-a creionat in asa fel incat sa ne fie antipatic in cea mai mare parte a timpului. Mi-a placut sa vad ce facea dragostea si patima din el. Cum se lupta cu sine insusi, cum se controla si se abtinea sa ia marul oprit. Cat a putut si el, la urma urmei a fost si el om…

Totul a inceput cu o confuzie de identitate. Cand orfana Prudence a intrerupt un jaf la drumul mare, strigand dupa motanul ei, nu a crezut ca aventura ei nevinovata o va costa inima. Pentru ca frumosul talhar s-a dovedit a fi cel mai periculos si ticalos vanator de zestre. Si nimeni si nimic nu va sta in calea ambitiilor sale. Nici macar iubirea vietii sale.

Prudence la cei 20 de ani, este o tanara fata batrana. Este tacuta cu un simt deosebit de observatie si foarte inteligenta. Dar ii lipseste frumusetea care o caracterizeaza pe matusa ei. Este modesta si discreta, iar acest fapt o face sa treaca neobservata. Pana si servitorii casei o desconsidera. Insa sub deghizarea mohorata se ascunde o femeie pasionala si frumoasa. E nevoie de un barbat special care sa o provoace intr-atat incat sa doreasca sa iasa din cochilia ei. Iar acest barbat special da buzna in viata ei pozand in logodnicul matusii sale.

Sebastian a rabdat toata viata sa. A rabdat abuzurile unui tata montruos, apoi saracia lucie iar in final masinatiunile unui bunic malefic. Toata viata a a fost doar un pion pe tabla cuiva de sah, privat de dragoste si afectiune. Tot ce i-a ramas a fost mandria.

Dar este dispus sa sacrifice orice ca sa-si recupereze demnitatea si mostenirea. Chiar si posibilitatea unui viitor luminos, eliberat de sub tenebrele trecutului. Iar un barbat orgolios poate comite multe greseli, unele chiar ireversibile daca nu-si recupereaza ratiunea intre timp.

Nota 9!

Coperta USA:hotul de inimi

COPERTA Romania:

hotul de inimi2

 

Cărţi romantice din colectia Iubiri de poveste (listă)
Carti Iubiri de poveste (noiembrie 2015)
Liste cărţi autoare

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

Participa si tu la comentarii:


  1. HOTUL DE INIMI – TERESA MEDEIROS (seria Brides of the Highlands nr.2)

    Teresa este una dintre autoarele mele preferate, asa ca imediat ce am cumparat cartea m-am si apucat de ea. Am fost tare incantata ca este consistenta si abia asteptam sa descopar aventura prin care ma va purta. Ei bine pe partea asta nu pot sa spun ca am fost dezamagita. Scriitoarea m-a purtat din aventuri in aventuri si deja imi si inchipuiam ce final glorios va incununa romanul. Ei bine, a fost oricum numai glorios nu … Dupa ce am intalnit complicatiile complicatiilor, actiunea s-a dezumflat. Ca si cand autoarea a ramas in pana de idei si repede repede a pus punct ca nu cumva povestea sa ia o turnura dezastruoasa. Ca si cum faptul ca eroul era logodnicul matusii eroinei nu este destul de neplacut … Dar asta a fost viziunea autoarei si cine sunt eu sa o critic? La urma urmei povestea a fost, desi peste masura de complicata, destul de placuta. Nu regret deloc banii dati pe carte.
    Mi-a placut de Prudence, tacuta si intensa care se straduia sa-si tina in frau firea pasionala. Mi-a placut curajul ei dar mi-ar fi placut sa arate mai mult curaj fata de matusa ei, sa puna piciorul in prag si sa se faca auzita. Stiu ca situatia ei a fost destul de precara, dar dupa ce a primit titlul si fondurile aferente, ar fi trebuit sa aiba un cuvant de spus si sa se impuna. Mi-a placut si de Sebastian, desi autoarea l-a creionat in asa fel incat sa ne fie antipatic in cea mai mare parte a timpului. Mi-a placut sa vad ce facea dragostea si patima din el. Cum se lupta cu sine insusi, cum se controla si se abtinea sa ia marul oprit. Cat a putut si el, la urma urmei a fost si el om…
    Totul a inceput cu o confuzie de identitate. Cand orfana Prudence a intrerupt un jaf la drumul mare, strigand dupa motanul ei, nu a crezut ca aventura ei nevinovata o va costa inima. Pentru ca frumosul talhar s-a dovedit a fi cel mai periculos si ticalos vanator de zestre. Si nimeni si nimic nu va sta in calea ambitiilor sale. Nici macar iubirea vietii sale.
    Prudence la cei 20 de ani, este o tanara fata batrana. Este tacuta cu un simt deosebit de observatie si foarte inteligenta. Dar ii lipseste frumusetea care o caracterizeaza pe matusa ei. Este modesta si discreta, iar acest fapt o face sa treaca neobservata. Pana si servitorii casei o desconsidera. Insa sub deghizarea mohorata se ascunde o femeie pasionala si frumoasa. E nevoie de un barbat special care sa o provoace intr-atat incat sa doreasca sa iasa din cochilia ei. Iar acest barbat special da buzna in viata ei pozand in logodnicul matusii sale.
    Sebastian a rabdat toata viata sa. A rabdat abuzurile unui tata montruos, apoi saracia lucie iar in final masinatiunile unui bunic malefic. Toata viata a a fost doar un pion pe tabla cuiva de sah, privat de dragoste si afectiune. Tot ce i-a ramas a fost mandria. Dar este dispus sa sacrifice orice ca sa-si recupereze demnitatea si mostenirea. Chiar si posibilitatea unui viitor luminos, eliberat de sub tenebrele trecutului. Iar un barbat orgolios poate comite multe greseli, unele chiar ireversibile daca nu-si recupereaza ratiunea intre timp.
    Nota 9!

    • @Maria B: îmi place foarte mult ce ai scris. Am citit cu plăcere recenzia ta. Și văd ca și tu i-ai găsit puncte slabe. Autoarea putea mai mult…

      Bravo!

    • Andra – mulțumesc pentru apreciere. :llove:

    • Pentru puțin. :hallo3:

      Știi, nu pot sa nu observ ce bine ne-a făcut blogul ăsta! ! Pentru asta trebuie sa-i mulțumim lui Faramiere, pt ca ni l-a pus la dispoziție.

      Am observat cât de bine ne-am dezvoltat toate și ne-am finisat gustul pt citit, limbajul și descrierile pe care le facem. Am inceput toate sa percepem altfel cărțile, iar ceea ce citim pe acest blog ne face sa mergem spre mai bine. Eu asa vad lucrurile.

      Citeam câteva recenzii scrie cu vreun an în urma. Și apoi am citit recenziile acelorași persoane, scrise în zilele astea. Câtă diferența și câtă evoluție! !

      Mie chiar mi-a prins bine, m-a făcut sa imi reamintesc cum sa mă exprim din suflet și sa ies din tiparul limbajului oficial pe care îl folosesc zilnic…

      Oricum, ai meritat, Maria B, pe bune.

      PS: scuze pt eventualele bâlbe în exprimare, dar sunt f obosita… totuși, îmi doream sa scriu aici

    • Andra – și eu am observat progresul multor fete. Și mă bucura acest fapt pentru ca tara noastră are nevoie de femei culte, care se exprima elegant și vorbesc grațios. Sper ca am progresat și eu pentru ca la urma urmei îmi place sa scriu la fel de kilt pe cât îmi place sa citesc. Doar ca din lipsa de timp am ales calea usoara: sa mă bucur de ‘fructele’ altcuiva.

    • Imi place ce ai scris Maria ! :zece_din_zece:

    • Alexandra – Mersi! :imbratisare:

    • @Maria B:Bravo Maria :ap: :ap:

    • Yulya – Mersi frumos! :love_flag:

    • @Maria B: un regal, asta e recenzia ta.
      o desfatare pentru suflet si o satisfactie penru minte.
      :ap: :ap: :ap: :ap: :ap:

    • Dovis – iar complimentul tău este muzica pentru urechile mele. ^__^

    • @Maria B: :imbratisare:

    • @Maria B: felicitari Maria, ca de obicei ne incanti cu o recenzie frumoasa! :yeah:

    • Charm – Îți mulțumesc, mă simt magulita. :*

    • @Andra: :llove:
      Ai dreptate , chiar ne-a facut bine acest blog , eu inainte sa-l descopar si sa-mi fac curaj sa scriu , faceam eseuri decat la scoala , pe ce ni se cerea , ne pe ce imi placea mie sa citesc , dar aici poti sa te exprimi . liber si din suflet , asupra cartilor care iti plac .
      Plus ca am mai si socializat , am legat prietenii si am cunoscut gusturi si pareri diferite de ale noastre .
      Sa ai omseara frumoasa si odihnitoare ! :imbratisare:

    • Alexandra: așa e. Ai mare dreptate. Poate în viața reală nu reușim sa dialogam cu cineva care sa mai și citească ceva cărți (deh, timpul), și încă stil romantic…

      Pe vremea mea -Doamne, chiar ca suna ca la o baba, hihihi – nici măcar nu scriam eseuri la școală. Făceam doar niște analize de texte, de multe ori anoste, insipide.

      Și, dacă mă gândesc bine, întotdeauna am citit literatura despre alte vremuri. Cred ca m-am oprit la cărți ce descriau maxim perioada interbelica. .. Îmi dau seama ca puține au fost cărțile contemporane. În afara celor polițiste. .. Sau a celor de specialitate, hahaha… :crazye:

      Îmi place ca am putut observa și mă bucura de diferite tipologii umane, de opinii diverse și de diferite gusturi în ceea ce privește stilul cărților, ca sa nu mai spun ca m-a încântat sa descopăr percepția fiecărei cititoare fata de sentimentele dezvoltate intr-o carte. Fără sentimente suntem doar niște păpuși. ..

      Te îmbrățișez și eu și sper ca, pt examene, aceste recenzii sa te ajute sa te perfecționezi. .. Și am văzut ca o faci. Mult, fata de primele noastre convorbiri…

    • :gandesc: O poveste intortocheata, care, din cate vad, nu te-a dus pe culmile inalte ale emotivitatii, dar nici nu te-a dezamagit, dovada vie fiind chiar nota, te felicit Maria :yeah: si abia astept sa o citesc si eu, prima carte din serie mi-a placut si imi place, in genere, stilul Teresei Medeiros.

    • Erika – poate ca nu te va da pe spate dar sigur ți se va părea o lectura plăcută. :yeah:

    • @Andra: sunt total de acord cu tine. Intradevar sa faci o prezentare, chiar o recezie presupune ceva efort, dar face atat de bine si merita. Eu una recunosc ca acest loc m-a ajutat sa citesc carti frumoase, sa descopar persoane cu suflet mare cu care rezonez de cele mai multe ori si de ce nu, sa scriu mai bine! :chic:

    • Charm: exact. Asta am spus și eu ceva mai devreme,pana sa citesc și comentariul tău. :b Mă bucur ca putem conversa, chiar dacă numai în scris… Dacă citim acum cam ce am scris fiecare cu 1 an în urma, s-ar putea sa ne amuzam copios… Așa ca, e bine sa continuam și sa vedem ce iese, nu?

    • @Maria B: Bravo, Maria. Ca de obicei, o prezentare frumoasa!

    • Eva – Mersi! :imbratisare:

    • Andra :
      Asa exte , nici acum nu suntem departe de analiza literara dar cei care fac subiectele de bac le numesc eseuri -argumentative sau libere .
      Multi tineri de varsta mea nu citesc , iar aici m-am simtit in largul meu , conversand cu persoane care inteleg ,,limba,, .

    • Maria, mie îmi plac mult recenziile și observațiile tale.îmi place sa le citesc. Recunosc ca nu citesc orice este catalogat drept recenzie – pt ca doar se cer a fi catalogat ca fiind așa ceva, dar nu sunt. În fine, fiecare face ce poate și cât poate, dar de aceea incercam sa ne perfecționam. Si sunt multe scriitoare pe blog, printre care și tu,ale căror comentarii îmi înseninează momentul. Și sa știi ca nu doresc sa acord complimente aiurea – nu-mi sta în fire, ba din contra, dar chiar spun ce simt. Și știu ca și tu mi-ai atras atenția de cateva ori asupra unor aspecte și m-a bucurat ca nu suntem toate niște „yes,sir”-i și ca avem opinii proprii,pe care apoi le mai dezvoltam. :*

    • Andra – îți mulțumesc pentru vorbele frumoase. :heart5: Și mie îmi plac argumentările pasionale și îmi face plăcere sa explorez alte puncte de vedere.

    • Alecandra: din păcate știu care sunt înclinațiile celor de vârstă ta. Dar mă bucur ca mai exista și tineri care știu sa aprecieze fantezia izvorâtă din citit fata de vizionarea unui film, oricât de buna ecranizare ar fi ea.

    • @Andra: evident ca vom continua. 😉
      Cred ca din serialul cu Suleyman ( ce sa-i faci sunt fan carti, filme istorice, nu ma pot abtine) stiu o vorba cand cineva te intreaba ce faci iar raspunsul este: Ma rog pentru sanatatea ta. Asa ca in concluzie Sa-i dea Dumnezeu sanatate lui FM pentru ca avem acest loc unde ne-am intalnit persoane care iubesc cartile, legam prietenii si dupa puterile fiecaruia incercam sa impartasim bucurie.
      :imbratisare:

    • Sa știi ca, de când am descoperit blogul, parcă citesc cărțile altfel. Când le parcurg, mă gândesc deja la ce ați putea spune voi sau la cum va voi prezenta eu scenele respective… E un lucru bun, pe care-l pierdusem din vedere de mulți ani… ^__^

    • @Andra: :roll2: asa fac si eu. De multe ori ma trezesc ca imi construiesc in minte o schema de prezentare sau chiar fraze intregi.
      E tare frumos. 😉

    • Si mie mi se intampla la fel , citind cartea imi creez o schema de prezentare !

    • @Andra – este foarte adevarat tot ce ai spus aici si sunt intru totul de acord cu tine.
      vreau doar sa fac o mica precizare – stim ca ceea ce scriem noi aici nu este o recenzie ca la carte si nu intruneste toate conditiile care o definesc, dar cand FM a inventat stelutele de marcare si notare ale parerilor, ideilor, comentariilor, caracterizarilor, recenziilor despre carti
      „si pentru ca toate acestea
      trebuiau sa poarte un nume,
      un singur nume,
      li s-a spus ”
      …… recenzii, fiind titulatura cea mai cuprinzatoare.
      stim ca de multe ori apar greseli de ortografie sau de exprimare – le mai marcam la inceput, dar am constatat ca am depasit aceste bariere ( se scrie in graba, de pe telefon sau tableta sau nu indreptam greseala din nestiinta sau din repezeala), ne intereseaza sa exprimam si sa percepem parerea, sentimentele si emotiile ce se doresc transmise.
      eu sunt convinsa ca, daca este nevoie, fiecare dintre noi ar putea sa scrie o recenzie adevarata perfecta dupa cursurile intensive urmate aici. :bah: :bah: :bah:
      :imbratisare:

    • Dovis: nu pot să nu fiu de acord cu tine. La fel consider și eu. Consider că multe dintre noi ne spunem opinia din suflet. Se vede asta. Și, intr-adevăr, descrierile noastre se pot numi în multe feluri. Singura adnotare: nu mi se pare normal să mai scrii o data ceea ce a fost scris deja, numai de a umple un text. De aceea e reconfortant să vină fiecare cu ceea ce ”vede”, personal, la cartea respectivă. Eu chiar am avut postări în care am preluat ideile cuiva, care se mulau pe ale mele și am mai adus doar câteva completări. Și uite așa stau seara și mă delectez, citind ce a avut fiecare pe inimă…

      Îmi place foarte mult că, de regulă, Fărămiere face mai întâi o recenzie a cărții, savuroasă și acaparantă și apoi prezintă un rezumat al poveștii, care trebuie să fie mai pasiv, impersonal față de cel care îl scrie. Cred că ne-a indicat bine stilul ce ar trebui adoptat.

      În ceea ce privește greșelile mai mult nedorite (vorba ta – scris de pe tabletă, telefon, că și eu practic metoda, iar autocorectorul mă disperă câteodată!!!) nu contează atât de mult, pentru că esențial e conținutul postării. Și, cu toate că am observat greșeli repetate din partea anumitor persoane – deci e clar că am trecut de ”nedorit” – nici măcar alea nu contează, pentru că exprimarea sau expunerea te acaparează de-a dreptul. Dar am observat că, în timp, au dispărut chiar și greșelile respective, ceea ce poate doar să ne bucure, pentru că evoluăm…

      Așa că, în final, nu pot spune decât că mă bucur de această micuță comunitate, din care nu avem decât de învățat. Și de bune – în special, dar și de rele… :gandesc:

    • @Maria B:
      :love_flag:

  2. L-am adorat pur si simplu pe ”Hotul de inimi” al Teresei Medeiros, mi se pare un roman de dragoste foarte, foarte frumos. Actiunea incepe in Northumberland, England, pe la 1791 si se va termina in Scotia. Editia noastra cred ca e a 11-a, cartea fiind pulicata prima data in 1991, acum aproape 25 ani. Iata deci ca si peste un sfert de secol, o carte buna e ca un vin bun, nu-si pierde aroma sa magica.

    Aparent, e despre o fată bătrână…

    Prudence Walker este o eroina extrem de complexa, nici eu nu am inteles-o pe deplin. Cand e orfana supusa, ajunsa la mila matusii ei Tricia, cand e un spirit liber, alergand prin padure noaptea, su clar de luna, cand face pe proasta, cand citeste din savantul Newton, e ca un cameleon, mereu alta. Cautandu-si pisioul, pe Sebastian, ea da de un jaf la drumul mare, iar seful bandei e ranit. Ei i se face mila de el si ii salveaza viata…si asa incepe marea aventura a vietii ei, pana atunci extrem de plictisitoare. Spre finalul cartii, ea se va transforma intr-o superba lebada.

    Costumata in kiltul scotianului ei favorit…

    Sebastian Kerr este de asmenea un barbat complicat; cu o tragedie in trecut, ranile fizice i se vindeca, dar nu si cele din suflet. E manat de razbunare, de dorinat de a se imbogati si a-si recastiga mostenirea parinteasca: un castel ruinat, amarat ca vai de el, din tinuturile aspre ale Scotiei. E dispus sa isi vanda trupul: sa se insoare cu o mostenitoare bogata , din interes, fara sentimente. Si asta desi se simte tot mai atras de frumoasa Prudence( deghizata in fata batrana neatractiva, imbracata foarte modest si cu ochelarii pe nas).

    Care o rapeste si aduce la el, in tinutul catifelei si al ierburilor negre…

    Avem mereu cate o lupta intre bine si rau: copilul orfan de mama( care desi gravida, s-a aruncat din turn) molestat de un tata sadic, nepotul si bunicul spion francez, o poama buna si acesta, banditul urmarit de forta legii, de serif, barbatul indragostit, care insa vaneaza o mostenitoare bogata, a carei zestre sa restaureze gloria demult apusa a clanului Kerr…

    Scena balului mascat mi s-a aprut una din cele mai frumoase, din carte…Exista rasturnari de situatie, mult, mult sentiment( parca Teresa si-a crestat mana si a picurat sangele ei rosu, fierbinte, peste toate paginile erotice ale cartii) si ne lasa istoviti dupa atata stat cu sufletul la gura, ac sa vedem daca va triumfa iubirea adevarata sau foamea de bani?

    Nota 10 fara ezitări!

  3. Claudia Mioara :

    Hotul de inimi de Teresa Medeiros e o carte plina de aventuri.
    Sebastian e un fel de Robin Hood, cel care jefuieste bogatasii la drumul mare. Surpriza mare e cand in viata lui intra Prudance, fata timida cu ochelari care are o pisica cu numele Sebastian, pe care-l striga in timpul unui jaf, al hotului. Acesta e ranit, ea il ajuta si se plac din prima.
    Insa se reintalnesc cand Sebastian e logodnicul matusii lui Prudance, mai ales pentru bogatia ei. In trecutul lui exista multe amintirti dureroase legate de parintii lui si mai ales de bunicul lui. Acesta din urma il obliga mereu la fapte urate!
    Dragostea dintre cei doi trece prin multe! Ajung sa se casatoreasca, dar totusi el renunta la ea. Din ce cauza? O carte plina de aventuri, de neprevazut, iubire, secrete, de nota 9!

  4. Sincer, alaturi de „Soaptele trandafirilor”, „Hotul de inimi” este o alta dezamagire, chiar una foarte mare. Daca la primul roman am ramas cu amintirea unei prea mari „flecareli”, dar macar cu ceva pasaje amuzante, la acesta am ramas cu un gust amar. Nu de putine ori, am avut impresia ca s-a trecut dintr-una in alta, fara absolut nicio logica, poate de vina a fost traducerea, poate prea multe detalii si descrieri, ideea este ca sau facut salturi mari printre paragrafe, fara nicio noima.
    Iar fazele amuzante, le pot numara:
    1. cand Prudence ii spune lui Sebastian ca s-ar putea culca si cu o capra 🙂 🙂 🙂
    2. cand ii spune ca totusi Killian nu i-ar recunoaste degetele de la picioare sau urechile 🙂 🙂 🙂
    3. si cand incearca el sa-i taie o suvita de par si o intreaba cum se scrie corect 🙂 🙂 🙂 🙂

    Depinde de gusturi, iar eu ma declar foarte nemultumita, fapt pentru care nu bifez stelute, fiindca nu vreau sa-i stric nota! Dar la asa dezamagire din partea Teresei Medeiros, chiar nu ma asteptam.

    • @Scorpya: ultimul pasaj al comentariului tau arata realitatea – gusturile difera si fiecare ne formam propria parere care poate fi in asentimentul sau total diferita de a celorlalti.
      dezamagirea este mult mai mare cand citesti ceva ce nu iti place de la o autoare de la care ai mari asteptari.
      nu te necaji – este o situatie cu care sigur te vei mai intalni pentru ca si scriitorii talentati si destepti sunt oameni si deci supusi greselilor. :chic:

    • @Scorpya: :yeah:

    • @Scorpya: foarte haios comentariul tau, 😉

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.