Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Libertatea: „Nu ma ispiti” de Loretta Chase

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

Nu mă ispiti

de Loretta Chase

 

Aparitie: sambata, 30 iunie 2018, cu ziarul Libertatea

Preţ revistă + carte romantică:  14,99 lei

 

Titlul în engleză: Don’t Tempt Me

Număr pagini: ~

An apariţie: 2009 (in USA) / 2018 (Romania)

Seria Fallen WomenCurtezana, Nu mă ispiti

 

Mulțumesc Dovis pentru recenzia cărții.

Ce sa va spun? Cartea asta e un vartej. O explozie. Un tavalug care te antreneaza in hohote de ras din care nu poti scapa.

Daca povestea Curtezanei a fost rafinata si senzuala, ca un desert de capsuni, ciocolata si frisca insotit de sampanie scumpa, degustat cu stil de doi adulti provocatori si deosebit de spumosi, care isi cunosteau si recunosteau valoarea si puterile, povestea lui Lucien si a lui Zoe este ca o inghetata imensa pe care o impart doi tineri extrem de inteligenti si cumplit de nazdravani distrandu-se intr-un balci plin de culori, galagie si rasete.

Lucien avea zece ani cand i-au murit parintii si el s-a suparat pe soarta. A petrecut zile in sir batandu-se cu fratele lui mai mare si distrugand diverse obiecte pana cand au fost luati de Lord Lexham. Tata a opt copii, tutorele lor le-a dat mai intai o mama de bataie ca sa le capteze atentia si apoi le-a canalizat energia catre invatatura si diverse activitati potrivite baietilor. Dar terapia ideala pentru Lucien a fost Zoe Octavia, mezina lui Lexham cu cinci ani mai mica decat el, cataclism si catastrofa in perspectiva.

Ea dispretuia regulile chiar mai mult decat el si le incalca de cate ori putea, fugind de acasa de cate ori avea ocazia, umbland prin locuri in care nu avea voie cu persoane in compania carora nu trebuia sa fie.

Fata de Zoe radarul lui Lucien functiona magistral. Era singurul care o gasea, indiferent unde se afla. Se intelegeau perfect si alaturi de ea baiatul redescopera rasul si bucuria vietii.

Cand Lucien era adolescent si Zoe implinise doisprezece ani dispare si ea din viata lui fiind rapita de oamenii unui pasa pe cand se afla intr-o calatorie in Cairo.

Au trecut doisprezece ani de la disparitia ei. Lucien a devenit duce in urma mortii premature a fratelui sau. Este un barbat aratos, atractiv si puternic. Indiferenta lui e renumita, nepasarea lui oglindeste o inima goala si in locul zambetului ochii lui verzi si sonorosi exprima aroganta. Un lucru este cert, isi tine intotdeauna cuvantul si isi respecta promisiunile neconditionat.

Zoe Octavia a reusit sa fuga din captivitate si sa se reintoarca la familia ei. Locul dupa care a jinduit atatia ani si rudele dupa iubirea carora a tanjit nu mai sunt cum isi amintea – tatal sau e singurul care o priveste cu dragoste si ingaduinta. Toti sunt obsedati de scandalul imens in mijlocul caruia s-au trezit si se gandesc numai la pierderea pozitiei in societatea avida de barfa.

Si ea este cu totul alta – a petrecut anii adolescentei si tineretii intr-o colivie aurita, ca animalutul de companie preferat al un pasa impotent. A fost invatata tot ce trebuie sa stie o femeie a carei singura menire este sa aduca placere barbatului si stapanului ei. A invatat cum sa supravietuiasca la scoala dura si periculoasa a Orientului, unde tradarea, crima si inselaciunea constituie un mod de viata. Acum isi doreste sa se bucure fara griji de libertatea ei.
Si Lucien promite ca o va ajuta sa invinga societatea si sa isi castige locul care i se cuvine.

Sunt nemaipomeniti – nu pot sa va spun cat de mult ii iubesc!
Sunt iesiti din toate tiparele – trazniti si logici, nebuni si patrunzatori, nepasatori si generosi. Cuceritori si fascinanti, poznasi si senzuali, neprefacuti si profunzi.

Zoe e o imbinare ametitoare de inocenta si rafinament si reuseste sa-l dezvaluie pe acel Lucien pe care si-l doreste – cel care stie sa rada, care traieste viata cu bucurie si responsabilitate.

Nu voi pune cartea asta in biblioteca. O voi tine pe birou, alaturi de cealalta din serie.
Si voi citi fragmente din ele oricand ma voi simti trista, amarata, dezamagita sau pur si simplu fara chef. Nota 10 cu felicitari pentru stil, comentarii, dialoguri, situatii, personaje si ce mai e pe acolo.

 

Mulțumesc Isabel pentru recenzia cărții.

La inceput m-am gandit ca Nu ma ispiti nu e la fel de amuzanta precum Curtezana, dar acum nu mai sunt sigura. Atat dialogurile cat si descrierile reactiilor personajelor sunt savuroase, iar situatiile sunt adesea absurde. Lucien de Grey, ducele de Marchmont a fost mai mult sau mai putin crescut de lordul Lexham, tutorele sau si ii este extrem de recunoscator. Intr-atat incat, atunci cand de mult pierduta (prin Egipt) fiica a acestuia, Zoe Octavia, se intoarce acasa dupa 12 ani de captivitate in haremul unui pasa, Lucien se ofera sa o ajute sa isi recapete locul in intepenita inalta societate londoneza.

Problema e ca fata, acum la vreo 24 de ani, a crescut literalmente intr-un harem, unde a fost sotia secundara a fiului pasei. Acesta era impotent si ea si-a pastrat virginitatea, dar cine o crede? Reputatia ei pare sa fie compormisa iremediabil si din familia ei, nimeni in afara tatalui ei nu prea vrea sa o tina la Londra. Pe de alta parte, a invatat acolo tot ce trebuia sa stie pentru a face pe plac unui barbat si nu se sfieste sa-i declare aceasta lui Marchmont, care evident ca incepe sa fie tot mai atras de ea.

Ei, atras e un soi de eufemism, intelegeti despre ce e vorba in propozitie…Dar ea ii fusese ca un fel de sora mai mica, pe cand erau amandoi copii, iar fata de tatal ei avea o datorie de onoare, asa ca nu poate ceda tentatiei. Dar ispita e tot timpul acolo, asa ca e greu de crezut ca Lucien va putea sa-i reziste. Mai ales ca a promis sa o lanseze in societate si sa o ajute astfel sa se casatoreasca in mod avantajos.

Nu va dau mai multe detalii, daca va plac umorul Lorettei Chase si dialogurile lunatice, veti avea parte din belsug de toate. Nu trebuie ratate vaicarelile celor patru surori mai mari ale lui Zoe, asemuite de Lucien cu corul tragic grec (sau cu niste bocitoare profesioniste, am zice noi) si nici nebuna matusa a ducelui.

Una peste alta, cred ca poate fi o frumoasa lectura de sfarsit de saptamana si de luna si eu ii dau nota 10, pentru ca m-a binedispus cu asupra de masura.

 

Copertă USA:

 Copertă România:

Cărţi romantice din colectia Iubiri de poveste (listă)
Carti Iubiri de poveste (iunie 2018)
Liste cărţi autoare

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

Participa si tu la comentarii:


  1. La inceput m-am gandit ca Nu ma ispiti nu e la fel de amuzanta precum Curtezana, dar acum nu mai sunt sigura. Atat dialogurile cat si descrierile reactiilor personajelor sunt savuroase, iar situatiile sunt adesea absurde. Lucien de Grey, ducele de Marchmont a fost mai mult sau mai putin crescut de lordul Lexham, tutorele sau si ii este extrem de recunoscator. Intr-atat incat, atunci cand de mult pierduta (prin Egipt) fiica a acestuia, Zoe Octavia, se intoarce acasa dupa 12 ani de captivitate in haremul unui pasa, Lucien se ofera sa o ajute sa isi recapete locul in intepenita inalta societate londoneza. Problema e ca fata, acum la vreo 24 de ani, a crescut literalmente intr-un harem, unde a fost sotia secundara a fiului pasei. Acesta era impotent si ea si-a pastrat virginitatea, dar cine o crede? Reputatia ei pare sa fie compormisa iremediabil si din familia ei, nimeni in afara tatalui ei nu prea vrea sa o tina la Londra. Pe de alta parte, a invatat acolo tot ce trebuia sa stie pentru a face pe plac unui barbat si nu se sfieste sa-i declare aceasta lui Marchmont, care evident ca incepe sa fie tot mai atras de ea. Ei, atras e un soi de eufemism, intelegeti despre ce e vorba in propozitie…Dar ea ii fusese ca un fel de sora mai mica, pe cand erau amandoi copii, iar fata de tatal ei avea o datorie de onoare, asa ca nu poate ceda tentatiei. Dar ispita e tot timpul acolo, asa ca e greu de crezut ca Lucien va putea sa-i reziste. Mai ales ca a promis sa o lanseze in societate si sa o ajute astfel sa se casatoreasca in mod avantajos. Nu va dau mai multe detalii, daca va plac umorul Lorettei Chase si dialogurile lunatice, veti avea parte din belsug de toate. Nu trebuie ratate vaicarelile celor patru surori mai mari ale lui Zoe, asemuite de Lucien cu corul tragic grec (sau cu niste bocitoare profesioniste, am zice noi) si nici nebuna matusa a ducelui. Una peste alta, cred ca poate fi o frumoasa lectura de sfarsit de saptamana si de luna si eu ii dau nota 10, pentru ca m-a binedispus cu asupra de masura.

    • Am fost contrariata cand am citit prima oara aceasta expresie 😀
      Multumesc pentru prezentarea amuzanta care ma face sa astept cu nerabdare lectura :ap:
      Autoarea se numara printre preferatele mele – pentru mine este oricand benefica o carte care ma face sa rad :yeah:

    • Spumoasă recenzie!
      Pun și cartea astea pe listă :mrgreen:

    • Multumim, Isabel! :yeah:

    • Multumim pentru recenzie ,Isabel ! :yeah:

  2. NU MA ISPITI de Loretta Chase
    Ce sa va spun? Cartea asta e un vartej. O explozie. Un tavalug care te antreneaza in hohote de ras din care nu poti scapa.
    Daca povestea Curtezanei a fost rafinata si senzuala, ca un desert de capsuni, ciocolata si frisca insotit de sampanie scumpa, degustat cu stil de doi adulti provocatori si deosebit de spumosi, care isi cunosteau si recunosteau valoarea si puterile, povestea lui Lucien si a lui Zoe este ca o inghetata imensa pe care o impart doi tineri extrem de inteligenti si cumplit de nazdravani distrandu-se intr-un balci plin de culori, galagie si rasete.
    Lucien avea zece ani cand i-au murit parintii si el s-a suparat pe soarta. A petrecut zile in sir batandu-se cu fratele lui mai mare si distrugand diverse obiecte pana cand au fost luati de Lord Lexham. Tata a opt copii, tutorele lor le-a dat mai intai o mama de bataie ca sa le capteze atentia si apoi le-a canalizat energia catre invatatura si diverse activitati potrivite baietilor. Dar terapia ideala pentru Lucien a fost Zoe Octavia, mezina lui Lexham cu cinci ani mai mica decat el, cataclism si catastrofa in perspectiva.
    Ea dispretuia regulile chiar mai mult decat el si le incalca de cate ori putea, fugind de acasa de cate ori avea ocazia, umbland prin locuri in care nu avea voie cu persoane in compania carora nu trebuia sa fie.
    Fata de Zoe radarul lui Lucien functiona magistral. Era singurul care o gasea, indiferent unde se afla. Se intelegeau perfect si alaturi de ea baiatul redescopera rasul si bucuria vietii.
    Cand Lucien era adolescent si Zoe implinise doisprezece ani dispare si ea din viata lui fiind rapita de oamenii unui pasa pe cand se afla intr-o calatorie in Cairo.
    Au trecut doisprezece ani de la disparitia ei. Lucien a devenit duce in urma mortii premature a fratelui sau. Este un barbat aratos, atractiv si puternic. Indiferenta lui e renumita, nepasarea lui oglindeste o inima goala si in locul zambetului ochii lui verzi si sonorosi exprima aroganta. Un lucru este cert, isi tine intotdeauna cuvantul si isi respecta promisiunile neconditionat.
    Zoe Octavia a reusit sa fuga din captivitate si sa se reintoarca la familia ei. Locul dupa care a jinduit atatia ani si rudele dupa iubirea carora a tanjit nu mai sunt cum isi amintea – tatal sau e singurul care o priveste cu dragoste si ingaduinta. Toti sunt obsedati de scandalul imens in mijlocul caruia s-au trezit si se gandesc numai la pierderea pozitiei in societatea avida de barfa.
    Si ea este cu totul alta – a petrecut anii adolescentei si tineretii intr-o colivie aurita, ca animalutul de companie preferat al un pasa impotent. A fost invatata tot ce trebuie sa stie o femeie a carei singura menire este sa aduca placere barbatului si stapanului ei. A invatat cum sa supravietuiasca la scoala dura si periculoasa a Orientului, unde tradarea, crima si inselaciunea constituie un mod de viata. Acum isi doreste sa se bucure fara griji de libertatea ei.
    Si Lucien promite ca o va ajuta sa invinga societatea si sa isi castige locul care i se cuvine.
    Sunt nemaipomeniti – nu pot sa va spun cat de mult ii iubesc!
    Sunt iesiti din toate tiparele – trazniti si logici, nebuni si patrunzatori, nepasatori si generosi. Cuceritori si fascinanti, poznasi si senzuali, neprefacuti si profunzi.
    Zoe e o imbinare ametitoare de inocenta si rafinament si reuseste sa-l dezvaluie pe acel Lucien pe care si-l doreste – cel care stie sa rada, care traieste viata cu bucurie si responsabilitate.
    Nu voi pune cartea asta in biblioteca. O voi tine pe birou, alaturi de cealalta din serie.
    Si voi citi fragmente din ele oricand ma voi simti trista, amarata, dezamagita sau pur si simplu fara chef. Nota 10 cu felicitari pentru stil, comentarii, dialoguri, situatii, personaje si ce mai e pe acolo.

    • Oaoleu, ce super carte! 😀
      Multumim Dovis pentru ca ne-ai impartasit din trairile tale!
      Super felicitari pentru o recenzie atat de savuroasa! :zece:

    • Prima senzatie, primul gand al lui Lucien referitor la Zoe cea adulta si surprinzatoare mi s-a parut tare dulce, romantic si senzual:
      *Mirosea ca o gradina de vara cu o femeie in ea.*

    • O prezentare spumoasa, Dovis, te felicit, mi-a atras atentia si mi-a deschis apetitul, am nevoie de o carte amuzanta, dulce, care sa ma captiveze, sa ma tina in priza, o sa tin minte seria asta. Si mai stii ceva? Nu am citit inca nici o carte scrisa de Loretta Chase desi am cateva, o sa remediez problema 😉

    • Multumesc. Neaparat sa citesti si Curtezana. Mie imi plac mult cartile ei.

    • Așa buna e? Superbă recenzie!
      E atât de bună sau din nou talentul tau ne pacaleste??
      Subiectul pare interesant. E altceva. Parcă iese din tipare. Parcă îmi vine și mie sa o citesc!

    • :scos_limba: :scos_limba: :scos_limba:
      Dupa tine mai am putin si primesc premiul Nobel pentru literatura :mrgreen:
      Ce sa faci tu cu o carte historical care te face sa razi non-stop?
      Normal ca nu e pentru tine. Numai in cazul in care vrei sa faci putina terapie. 😀
      Fara gluma acum, imi plac foarte mult cartile astea doua si spun ca sunt bune si pentru suflet si pentru spirit. Cel putin pentru ale mele.

    • Ce-mi faci tu mie ,Dovis !!! Nu stiu de ce nu am cumparat nici o carte de autoarea asta ,deci nici n-am citit nimic scris de ea .Dupa recenzia pe care ai facut-o, tare ma tenteaza sa citesc macar cele doua carti de care spui si tare mi-e teama ca imi vor placea. 😀
      Si uite asa,din cauza ta va trebui sa cumpar si cartile ei si chiar nu stiu unde o sa le mai pun !

    • Le pui pe birou sau pe noptiera ca sa le poti reciti oricand 😀

    • Fii serioasa ! Bine ca nu citeste sotul meu ce ai scris tu aici ca ar rade si cu …… :haha1:
      Daca tu crezi ca in locurile mai sus mentionate am loc cat de cat gol ,te inseli amarnic !

    • Văleu, o descrii ca pe un must have, o bombă de carte!
      Văd că trebuie neapărat să-mi fac timp să citesc seria asta.

    • Sper din toata inima sa descoperiti si voi ce am gasit eu. Fiecare cu perceptia ei. Eu zic ca nu se poate sa nu iti placa aceste carti. Poate nu la nivelul la care imi plac mie, dar sigur lectura lor iti va face placere si te va binedispune. Rasul face bine la sanatate 😆

    • Dovis ce-mi faci și tu mie :chic: vorba lui Titam, acum din cauza recenziei tale trebuie sa cumpăr și cartea asta și pe celălalte din serie și efectiv numai am unde sa le pun :des:
      Felicitări pentru recenzie :ap: mi-ai stârnit curiozitatea f tare

  3. „Nu mă ispiti” s-a dovedit nu doar o carte care m-a prins într-un moment bun, ci o lectură pe inima mea.
    Mi-a plăcut felul duios în care a fost construită povestea, cu precădere prima jumătate care e mai ludică, mai amuzantă, spre deosebire de a doua care este ceva mai serioasă și cu o umbră de amenințare pe final.
    După cum s-a mai spus, Zoe revine în Anglia după 12 ani petrecuți într-un harem astfel încât din educația ei britanică s-a păstrat doar amintirea și o engleză vorbită pe tonul cadențat al orientalilor. Scenele în care se atingea pe diverse părți ale corpului la croitoreasă sau în casă când proba haine sau explica anumite lucruri -despre părțile intime în special- m-au amuzat de numa. Îmi imaginam fețele oripilate ale surorilor sau a ducelui care cerea să i se aducă ceva de băut. Aș vrea o ecranizare fie și numai pentru a imortaliza expresiile personajelor.
    Consider că Lucien a rezistat eroic asaltului acestei cadâne senzuale. A fost pe cât de stoic și bățos ar fi putut, dar bietul de el, n-a avut nicio șansă în fața urganului Zoe, nici dacă era călugăr n-ar fi răbdat mai bine.
    Am citit cu drag cartea, e ca un vârtej în crescendo, toate pregătirile pentru (re)educarea și prezentarea ei, toate discuțiile lor, interacțiunile cu personajele secundare, tabieturile amuzante ale ducelui, smiorcăielile celebre ale valetului, camerista cu umbrela… Spre final e mai serioasă precum spuneam, dar asta nu e rău pentru că prima parte te lasă fără suflu, e o nebunie de culoare și trăiri și aventură.
    Singurul meu regret este că autoarea a încheiat-o prea sec, aș fi vrut să mai citesc măcar un epilog frumos și romantic.
    Sigur o voi reciti la un moment dat.
    Nota 10!

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.