RĂSCUMPĂRAREA

de Julie Garwood

Titlul în engleză: Ransom

An apariţie: 1999

Număr pagini: 511

Seria Highland’s Laids: Secretul, Răscumpărarea, Muzica umbrei

Editura Miron

Traducere: Laurenţia Gorneanu

Listă cărţi Julie Garwood – clic

Mama surorilor Gillian şi Christen a murit în timp ce aducea pe lume o nouă viaţă, un frate pentru cele două fiice ale sale, copilul baronului Ranulf. Rămas văduv, baronul nu a încetat să îşi iubească şi să îşi divinizeze soţia, să îşi iubească şi să îşi apare fiicele cu propria lui viaţă. La scurt timp după ce a rămas singur, Ranulf este amestecat într-un conflict ce avea legătură cu o casetă preţioasă ce i-a aparţinut iubitei regelui John. Datorită aceste casete, baronul Alford cel Roşu îl ucide cu sânge rece pe Ranulf, Christen reuşete să fugă de ochii lui Alford – cel care şi-a însuşit moşia lui Ranulf – iar Gillian a fost trimisă să locuiască la miazănoapte.

Câţiva ani mai târziu, Gillian se întoarce la moşie şi este nevoită să îl înfrunte pe nemilosul Alford. Acesta dorea ca ea să îşi caute sora şi să o aducă la el împreună cu mult căutata casetă. Pentru că Gillian l-a salvat de la moartea pe Alec, băieţelul lui Iain Maitland şi al cărui protector era neînfricatul Brodick Buchanan, Gillian ajunge să îl întâlnescă pe Brodick şi să îi ceară ajutorul.

Acceptă Brodick să o salveze pe Gillian? Cum ar putea el să scape din mâinile lui Alford? Unde este ascunsă caseta şi de ce este atât de importantă pentru rege? Ce se întâmplă între Gillian şi Brodick? Există un final fericit pentru ei?

Mi s-a părut că s-a citit puţin cam greu. Poate din cauză că are mai multe pagini sau pentru că autoarea a mai lungit anumite scene sau poate pur şi simplu am fost stresată. A avut ceva, ceva acţiune, dar parcă autoarea a trecut puţin, puţin cam repede prin scenele care meritau o atenţie mai deosebită, iar între aceste scene a cam tras de poveste. Nu aş nota acest aspect nici ca fiind un avantaj, dar nici dezavantaj. Acţiunea a fost simplă, dar plăcută şi cartea a avut o doză de romantism „subtil” aş spune, dar perfect normal pentru perioada în care se desfăşoară acţiunea  sau puţin peste limită. Poate nu a procedat corect, dar eu am susţinut modul în care Brodick s-a căsătorit. Să zicem că nu şi-a minţit mireasa, ci a omis să-i spună că se căsătoreşte sau a împins-o de la spate să facă ceea ce era corect şi îşi dorea – doar a fost dragoste la prima vedere :D.

Mi-a plăcut mai mult de Gabrielle din „Muzica umbrei” decât de Gillian. A fost mai iute, mai încăpăţânată, mai independentă, mai luptătoare.

Îi acord 7/10 steluţe.