Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Rendez-vous la miezul noptii – de Amanda Quick

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

 

RENDEZ-VOUS LA MIEZUL NOPŢII

de Amanda Quick

 

 

Titlul în engleză: Rendez-vous

Număr pagini: 314

An apariţie: 1991

Editura Lira/Litera

Traducere: Oana Cristina Butta

Listă cărţi Amanda Quick – clic

 

Ei da, de data aceasta a fost o carte mai amuzantă decât m-aş fi aşteptat. A avut umor, acţiune din plin şi s-a derulat destul de rapid. Personajele s-au îndrăgostit repede, autoarea i-a cuplat foarte repede – încă din primele pagini ale cărţii. Atât Augusta cât şi Harry au fost două personaje extrem de amuzante, se simpatice şi s-au potrivit de minute. Pe Harry l-am văzut ca pe un mentor pentru Augusta, iar uneori ca pe  partea bărbătească din cuplu. Augusta,  frumos şi interesant nume i-a fost dat să poarte, mi s-a părut cu capul în nori – de aici şi amuzamentul ei, pentru că nu ştia mai nimic legat de viaţă, dar se aventura în tot felul de lucruri riscante. Mi-a plăcut cum a acţionat, cum şi-a manevrat căsnicia şi nu numai. Meredith a fost precum cireaşa de pe tort şi mi-a plăcut personajul ei în poveste. Parcă părinţii ei au fost chiar Harry şi Augusta şi spun asta pentru că le semăna la temperament.

Aţi tot menţionat scena din trăsură şi eram curioasă în privinţa ei. Bănuiam că o să fie undeva pe la începutul cărţii ţinând cont de rapiditatea relatării poveştii, dar nu ştiam că cei doi îndrăgostiţi, mai ales Augusta, aveau să fie aşa de simpatici şi comici.

O singură plângere am de făcut cu privire la expresia „sunt o Ballinger din Northumberland, nu din Hampshire” . M-a exasperat. Când Harry i-a atras atenţia asupra faptului că procedează greşit folosindu-se de reputaţia familiei ei, a fost o reală uşurare şi plăcere pentru mine.

Criminalul a fost mai mult decât evident şi l-am ghicit de la început deşi mi-am zis că e destul de mult băgat în seamă.  Nu consider că este un aspect negativ, ba dimpotrivă. Da, mi-a plăcut cartea pentru că am avut parte de personaje frumoase, un cuplu reuşit, aventuri plăcute, umor, mister, intrigă.

 

„- Mă întreb în câte dintre trăsurile care au trecut pe lângă noi erau cupluri care făceau exact acelaşi lucru?

– Mi-ar fi groază să mă gândesc, zâmbi Harry.”

 

Augusta Ballinger şi Harry Fleming, conte de Graystone au parte de o întâlnire amuzantă în bibliotecă. Augusta îi spune că şi-a pierdut agrafa din păr şi efectiv nu ştiu unde se află. Harry îi este de un mare ajutor şi îi aminteşte că şi-a uitat-o în deschizătoarea biroului unde ea căuta jurnalul lui Rosalind Morrissey. Se bare că Enfield îi furase jurnalul prietenei sale şi încerca să o şantajeze cu acesta ca să îl accepte de soţ. Enfield era ruinat datorită jocurilor de noroc, iar Rosalind urma să primească o moştenire cu o avere extrem de mare.

Se bârfea la adresa lui Graystone cum că întocmise o listă cu potenţiale logodnice dare să îndeplinească nişte standarde aberant de înalte datorită faptului că el era un bărbat calculat şi precis. Augustei i se păreau ridicole standardele, dar timpul până la anunţarea logodnei ei cu Graystone era pe punctul de a expira. După întâlnirea din bibliotecă, Harry a mers la Sir Thomas Ballinger ca să-i ceară mâna Augustei. Evident, aceasta a fost surprinsă de cererea în căsătorie primită, dar ştia că Harry ccel mai probabil a vrut să ceară mâna Claudiei – fiica lui Thomas – şi nu pe-a ei. Supărată de confuzia aceasta, la miezul nopţii s-a prezentat în casa lui Harry pentru a-i spune că s-a gândit la un plan cum să scape amândoi cu bine din această încurcătură.

Augusta este atrasă să joace cărţi cu Lovejoy, pierzând astfel o mie de lire. Sally este cea care-i pune la dispoziţie banii, însă partenerul ei de la jocul de cărţi nu doreşte banii, ci o întâlnire la miezul nopţii în casa sa.

Ce pretindea Lovejoy să obţină de la Augusta? Pică ea în plasa întânsă de acesta? Ce cunoştea el despre moartea fratelui ei Richard? Era fratele un turnător? Cine este ucigaşul lui Richard? Dar cine este Păianjenul şi ce legătura are el cu Augusta şi Harry? Descoperă misterul cei doi îndrăgostiţi?

 

Nota pe care o acord cărţii: 9/10

 

 

 

Rendez-vous la miezul noptii-horz

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII


Participa si tu la comentarii:


  1. A NU SE UITA NICIODATA!!!
    Ce e al tau e pus deoparte! si
    Ganditi ceea ce va doriti si exact asta veti primi pentru ca sunteti ceea ce ganditi!!!!
    Spor la citit!!!!! 😉

    • @mari-a: ar fi frumos sa fie asa, dar deja sperantele scad vertiginos 🙂

    • O spui de parcă ai avea 250 de ani :)). Să-nţeleg că avem parte de o decepţie în dragoste? Să ştii că uneori e frumos să suferi din iubire.

    • @mari-a: Nu avem parte de o deceptie in dragoste. Nu ma las asa usor deceptionata. Doar ca romantismu din mine nu e in concordanta cu vremurile in care traim :).

    • Ţi se pare că eşti mai romantică decât trebuie sau invers? Să ştii că eu nu cred că există o limită. Trebuie să trăieşti aşa cum simţi tu că e de cuviinţă.

    • @mari-a: Sunt mai romantica decat trebuie :). Am observat ca lucu asta numai este apreciat desi daca lumea s-ar gandi putin mai mult ar realiza ca asta atuce putina savoare unei relatii :).

    • Buna seara dragelor!!!
      Nu e vorba de dezamagire ci doar de concluzii.
      Sunteti mai mult decat oricare din eroinele cartilor pe care le cititi cu pasiune si de multe ori chiar combinatii fascinante intre mai multe personaje. De cele mai multe ori ne judecam pe noi insine mai sever decat ii judecam pe altii si din acest motiv nu reusim sa valorizam optim propriile calitati si basca pe unele le trecem cu minus ( am prea mult romantism, independenta, sunt prea ordonata etc). Nu exista prea mult sau prea putin ci doar proportia perfecta prin care tu ca persoana sa existi in minunata ta unicitate (nu ne plac turmele ci indivizii pe care sa ii deosebim).
      Nu ii percepem pe ceilalti ca si personajele din carti deoarece atunci cand citim o carte avem acces la o gama larga de informatii pe cand in viata reala nu prea avem informatii, surse limitate si o mare de intuitie feminina plus din partea celolalti de o mare de frica ( acel teribil „daca nu sunt acceptat, cat de tare o sa doara respingerea?”). Inconvenient sau binecuvantare? cine poate sti dar sigur asta e unul din farmecele vietii: sa ii descoperi pe ceilalti in masura in care te intereseaza, iti este permis sau pur si simplu trebuie sa convietuiesti cu ei in armonie.
      In ceea ce priveste o persoana care sa ni se potriveasca perfect…. ea exista dar ( intotdeauna exista un dar) ea difera de la o etapa la alta a vietii. Explicatie: priviti in trecutul vostru asteptarile de la 15 ani coincid cu cele de la 20 sau de mai tarziu? In cazul meu nu, asa ca am renuntat in mare la lista ( dar nu la principiile morale personale) si m-am mutat la gandirea pozitiva: asa cum il caut eu asa ma cauta si el (reintregirea e un deziderat universal), intotdeauna se intampla daca iti doresti suficient de tare ( chestie usor verificabila in viata de zi cu zi – sa ajungi intotdeauna la culoarea verde la semafor, sa ajungi in statie o data cu vehiculul necesar etc.) si intotdeauna vei sti fara a fi vorba de dorinte carnale dependente sau altceva ci doar senzatia clara ca ai ajuns la destinatie ( acasa nu e un loc, acasa e un sentiment).
      Va urez o seara frumoasa si lectura placuta!! :books: :book2: :uber:

  2. @cristina – consider ca replicile nostre au fost spuse in gluma. mi-e imi fac multa placere aceste dialoguri pline de savoare si lipsite de ironie la adresa interlocutorilor. e frumos sa te tachinezi si sa vezi ca vorbele iti sunt luate ca ceea ce vrei sa exprimi si nu ca o jignire strecurata subtil. si eu sunt convinsa ca atatea calitati la un barbat sunt imposibil de gasit, tot asa cum sunt imposibil de gasit femei cu asemenea calitati. tocmai de aceea citim aceste carti utopice. gandeste-te ca nora roberts este divortata, poate mai sunt si alte autoare cu viata sentimentala mai putin realizata. dar, asa cum noi nu suntem precum eroinele romanelor noastre preferate, nici cel ales de noi nu poate sa fie perfect. aceste carti ne fac sa incercam sa fim mai bune, sa ne cunoastem mai bine, sa invatam sa alegem ce vrem de la viata si de la partenerii nostri. invatam sa gandim – cu care din defectele respectivului am putea sa traim douazeci, treizeci, patruzeci de ani ? daca nu spui de la inceput ce te deranjeaza, esti sigura ca vei suporta aceasta perioada de timp vorbe, gesturi, un anumit comportament care iti displace la un moment dat? trebuie sa facem diferenta intre iubirea adevarata si atractia sexuala sau pasiune si sa ne folosim cu adevarat de ceea ce ne impartasesc toate aceste scriitoare talentate. :anger5: si totusi….. in atatea milioane de oameni, nu crezi ca poate fi undeva… perechea perfecta ? 😡 hmm :laugh50:

    • Au fost ca si o gluma :). Nu stiu de ce consideri tu ca au fost jigniri ascunse :). Nu am vrut sa se interpreteze asa :)>

    • @dovis: Consider ca maturizarea mea a venit cand am inceput s ama gandesc la cum nu ar trebui sa fie el, nu la cum as vrea sa fie. Calitati avem cu totii doar ca sunt unele obiceiuri/trasaturi/fel de a fi cu care nu m-as putea obisnui niciodata oricat de mult as iubi. As ajunge sa-l toc la cap, sa reprosez, sa incerc sa-l schimb. Ori oamenii nu se schimba ci trebuie luati asa cum sunt, cu defectele si calitatile lor, altfel pierzi inutil ani din viata fiind nefericita ca esti neinteleasa si il faci si pe el nefericit cu frustrarile tale. Nimeni nu are doar calitati.

  3. @cristina – pai vezi ? a fost gluma si a ta si a mea. nu a fost nimic rau. tocmai ca nu a fost nocio jignire. chiar a fost frumos. tocmai asta e. sa le luam exact cum au fost spuse. te pup.

  4. Asa cum ma asteptam cartea Amandei Quick a fost foarte placuta. Actiune alerta, personaje _mai ales Augusta_ care te tin cu sufletul la gura prin felul cum actioneaza, un barbat _Harry_ cam scortos la inceput, care are impresia ca el dicteaza totul in casnicie si chiar inainte, dar de fapt este condus subtil de sotie, dar care se da pe brazda spre sfarsit, putin mister (chiar daca, asa cum ati spus si voi) inca de la inceput iti dai seama care este personajul negariv. Si ca totul sa fie perfect, un cuplu de personaje secundare _Peter/Scruggs si Claudia_ foarte bine conturate, care au completat placut actiunea. Desigur, Sally, un personaj puternic, in ciuda fragilitatii fizice urmare bolii care o macina, o prietena de nadejde atat pentru Augusta, cat si pentru Harry.
    Desi mai am o multime de carti din seria historical-romance necitite, am optat pt un thriller-fantastic, sa mai ies putin din atmosfera boema a secolului XIX.
    Va doresc o zi si o saptamana fructuoase!

    • Bună dimineaţa!

      Mă bucur că ai revenit cu o părere şi chiar una pozitiă. Îmi pare bine că a fost o carte plăcută.

      O zi frumoasă!

  5. Merci, FM!
    Din pacate timpul nu-mi permite decat arareori sa particip la discutiile voastre, pe care, apropos, le citesc cu placere (astfel mi-am imbogatit foarte mult biblioteca, dar din pacate, iarasi din pacate, nu am timp suficient sa le citesc atat de repede cat as vrea), dar atunci cand imi place o carte imi exprim parerea, poate e de folos cuiva.
    O zi buna!

  6. gabriela ionescu :

    Am terminat si eu cartea.Mi-a placut ,asa cum ma asteptam. Am mai zis si alta data, in cartile ei chiar daca barbatii se bat cu caramida in piept ca ei sunt sefii in familie, sunt totusi condusi de femei, care nu sunt considerate nici prea destepte,nici prea curajoase. Augusta se arata supusa dar nu este nici pe departe. Are mult curaj si o multime de idei. Face si pe petitoarea si intr-adevar se vede bine dragostea pentru familie, prin felul in care Augusta lupta sa demonstreze nevinovatia fratelui ei,prin felul in care o salveaza pe Meredith,etc. Mi-a placut mult cartea.

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.