Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.

Totul sau nimic – de Stephanie Laurens

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII

 

TOTUL SAU NIMIC

de Stephanie Laurens

 

 

Titlul în engleză: The lady risks all

Număr pagini: 445

An apariţie: 2012

Editura Alma/Litera

Traducere: Alina Rogojan şi Ciprian Prundeanu

Listă cărţi Stephanie Laurens – clic

 

Categoric această carte putea să fie cu mult mai atractivă. Am două observaţii de făcut, dar sunt convinsă de ceva vreme că acesta este stilul autoarei. Introduce în acţiune prea multe personaje, probabil pentru că vrea să se apropie de realitate sau să facă povestea mai credibilă, iar în al doilea rând, îi place să vorbească, implicit să scrie foarte mult. Cred că face o treabă foarte bună dacă ţine discursuri. Să ştiţi că a avut o bună parte în care a scris scene de sex şi am stat şi am meditat la ele şi mi-am zis în glumă că autoarea zici că le ridică la rangul şedinţelor de spiritualitate sau meditaţie, despicând firul în patru. Ideile principale din carte au fost foarte bună şi cred că ar fi putut să alcătuiască o poveste de nota zece dacă n-ar fi lungit vorba. O să taxez cartea la notare doar din cauza celor două observaţii, însă dacă o să priviţi cartea în ansamblu, cred că o să vă daţi seama că nu este o carte atât de rea.

Mi-a plăcut de Roscoe şi nu cred că i-aş reproşa ceva în acest moment. Încă de la bun început, el, un pierde-vară, s-a implicat în salvarea familiei deşi a trebuit să se sacrifice pe el. Aş zice că e genul de bărbat care domină şi i-a decizii bune. Apoi s-a lăsat atras de Miranda, s-a implicat în salvarea fratelui ei, a continuat să facă anchete, în parale ocupându-se de afacerile care  l-au făcut un rege al cartoforilor din Londra. Poate aţi putea să-i reproşaţi că nu a fost genul de erou care să o ducă pe eroină la altar în doi timpi şi trei mişcări, însă eu zic că a fost mai bine aşa, determinând-o pe Miranda să fie libertină, dar din punctul meu de vedere, iniţial amândoi au fost reţinuţi în mărturisirea sentimentelor şi a dorinţelor cu privire la viitorul lor. Miranda a fost un altfel de eroină. Majoritatea pretind că este ca ea, însă Miranda chiar a fost un personaj puternic, luptător, pasional, protector, sincer, dar şi direct. Spun „direct” mai ales din punct de vedere al scenelor de sex. E de înţeles că era şi destul de matură, avea douăzeci şi nouă de ani, însă ea a lăsat principiile societăţii şi l-a iubit pe Roscoe în ciuda reputaţiei lui. Au fost un cuplu frumos şi potrivit. Un alt cuplu de care m-am bucurat atunci când s-a format, a fost cel format din Roderick şi Sarah. Am vrut ca între ei să existe o legătură încă din momentul în care ea avea grijă de el şi îi ţinea companie.

O carte drăguţă, însă eu am cam tras de ea. Autoare o fi fost îndreptăţită să tragă atâta de poveste – a arătat pas cu pas cum a evoluat dragostea între Miranda şi Roscoe, cum a decurs ancheta, cum au ajuns la oaia neagră din poveste – însă m-a şi plictisit pe alocuri.

 

 

Lord Julian Roscoe Neville Delbraith, al doilea fiu al ducelui de Ridgware, este un bărbat chipeş, dar destrăbălat, iubitor de jocuri de noroc, femei şi alcool, pe scurt un pierde-vară. Mama sa, Lucasta, era cunoscută ca fiind salvatoarea celor din familia Delbraith pentru că reuşea să-l ţină în frâu pe soţul ei, Marcus. În timp ce unii considerau că era secătuită de puteri ca să-l mai strunească şi pe Julian, alţii credeau că el este atât de încăpăţânat încât Lucasta nu poate lupta cu viciile lui. În schimb, fratele mai mare al lui Julian, George nu părea să aibă vreun viciu.  El a fost cel care a moştenit titlul după moartea tatălui lor, spre fericirea familiei şi a societăţii. S-a căsătorit cu Caroline, o fată cu o reputaţie bună, au făcut un copil, dar mai târziu, George a demonstrat că nu a fost ferit de blestemul Delbraith, ba chiar a ruinat familia, s-a împuşcat în cap şi şi-a lăsat familia în grija fratelui său mai mic. Julian a preluat conducerea familiei, promiţând că o să facă tot ce-i stă în puteri ca să-i salveze de la dezastru.

Doisprezece ani mai târziu, octombrie 1823, Miranda Clifford vine să-i vorbească lui Roscoe, regele cartoforilor din Londra. Iniţial, şi-a dorit să găsească o soluţie să-şi îndepărteze fratele de jocurile de noroc, dar apoi găseşte ajutor în Roscoe ca să-l salveze pe Roderick de la moarte. El era de negăsit, iar Miranda era obişnuită să-i poarte de grijă fratelui ei. Oare a fost răpit Roderick? Cine şi de ce ar fi vrut să pună mâna pe Roderick ca să-l omoare? Oare pe ce căi sunt purtaţi Miranda şi Roscoe datorită acestei dispariţii?

 

Nota pe care o acord cărţii: 8/10

 

Scan 10004-horz

Citeste GRATUIT (online/PDF) DEMONII IUBIRII


Participa si tu la comentarii:


  1. 🙂

  2. Ce as putea sa spun despre aceasta carte…? Mi-a placut! Din punctul meu – subiectiv – de vedere, fost o carte excelenta! Nu m-am asteptat sa fie atat de bine scrisa si sa ma incante atat de tare. Mi-a placut in primul rand faptul ca autoarea a ales sa scrie despre iubirea „matura” a doi oameni maturi, la randul lor. Desi caracterele lor au fost impecabile, cartea nu a fost deloc plictisitoare. Mi-a placut ca nu am avut parte de replici copilaroase, comportamente puerile si alte asemenea. Totul s-a desfasurat….ca la carte! 😉 A fost reconfortant modul in care a inflorit si evoluat relatia dintre cele doua personaje, si toate sentimentele implicite. Autoarea are un fel anume al ei de a scrie, si a reusit sa ma implice in actiune intr-un mod in care alte carti nu au facut-o. Chiar daca au existat multe descrieri, acestea nu au venit decat ca o completare a dialogurilor si a actiunii. De mult nu am mai citit o carte atat de buna, dar, aceasta este strict parerea mea.

Lasa un comentariu. Participa la discutie!

*

Faramiere.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe faramiere.ro, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe.